România: Noul primar caută să curețe politica locală | Europa | Știri și actualități de pe tot continentul | DW

Este o dimineață de luni însorită, iar primarul, Zoltan Söss, este bine dispus când intră în sala de ședințe. Câțiva membri ai echipei de planificare sunt deja acolo, iar restul ajung în picături și resturi până când toți cei cincisprezece sunt prezenți. Principalii oficiali din administrația municipală se salută cu căldură. Nimeni nu este supus sau supus șefului orașului. Acesta este un lucru important în România, unde ierarhiile și instituțiile sunt atent monitorizate, mai ales când vine vorba de gesturi și limbaj.

Primarul vorbește pe un ton de grup și pare a fi consensual și orientat spre echipă. Și are o veste bună. După săptămâni de acrimonie, autoritățile municipale au reușit să anuleze un contract cu firma de eliminare a deșeurilor. Compania supraîncărca și pretindea că a scăpat de mai mult gunoi decât au făcut de fapt. Acum, orașul are un nou furnizor de servicii de deșeuri și va economisi aproximativ 250.000 de euro (295.000 de dolari) pe an – suma pe care compania anterioară a făcut-o în mod greșit în pretenții. „Este sfârșitul mafiei gunoiului”, spune primarul hotărât.

Naționalism și corupție

Populația orașului Târgu Mureș din regiunea Transilvaniei din centrul României este de 130.000 de locuitori. Ea este cunoscută de o minoritate maghiară ca Marosvasarhely. În ciuda dimensiunilor sale modeste și a lipsei de importanță economică, Târgu Mureș este unul dintre cele mai încărcate orașe emblematice din țară. În martie 1990, la doar câteva luni după căderea dictaturii lui Ceauşescu, a fost scena ciocnirilor dintre etnicii români şi maghiari. Conflictul, aprins de naționaliștii români și adepții fostului regim comunist, a fost aproape de alunecare în război civil. De-a lungul multor ani, polemicile au continuat să bântuie orașul sub forma unor dispute centrate în jurul politicilor României față de minoritățile etnice. Timp de două decenii, Târgu Morris a fost condus de un naționalist roman vopsit în lână și unul dintre cei mai corupți primari ai țării. Orașul a fost sfâșiat de împărțire.

Acum un an, totul s-a schimbat. Pe 27 septembrie 2020, alegătorii l-au ales primar pe Zoltan Soss. Bărbatul de 47 de ani nu aparține niciunui partid. Este de profesie arheolog și conduce muzeul local. Soos nu s-ar fi intrat niciodată în politică, dacă nu ar fi fost problemele care i-au abătut orașul de zeci de ani – de la diviziunea etnică la corupție și administrarea defectuoasă.

Primarul inspectează o nouă piscină în construcție

Respingerea instituției politice

Soos este de origine maghiară și victoria sa a fost o senzație în România. Dacă votul s-ar fi desfășurat pur pe criterii etnice, nu ar fi fost ales niciodată la Târgu Mureș, doar 42 la sută din populație este de origine maghiară. Dar el s-a poziționat pe o platformă anti-națională, non-rasială, anticorupție și pro-mediu și a fost primul candidat la primar din istoria orașului care a condus în mod deschis o campanie bilingvă și bi-rasială. Aceasta i-a convins pe mulți etnici români să-l voteze. Acest lucru este impresionant, deoarece mulți dintre politicienii țării continuă să stimuleze prejudecăți împotriva minorității etnice maghiare.

Zoltan Soos reprezintă un trend urban în România. Din ce în ce mai mulți locuitori ai orașului aleg primari independenți care stau pe platformele transparenței și bunei guvernări, care se angajează să combată corupția și să găsească soluții durabile la problemele de infrastructură și de mediu. În această parte a lumii, observăm o tendință nu numai în România: în multe orașe din Europa Centrală și de Sud-Est, inclusiv Praga, Budapesta, Zagreb și Sarajevo, oamenii s-au săturat de etnie, lipsă de responsabilitate politică, corupție și mediu inconjurator. Poluarea și deficitul de perspective. Ca urmare, sunt aleși din ce în ce mai mulți primari care nu fac parte din organizația politică și despre care alegătorii speră că vor oferi efectiv soluții la problemele lor.

„Oamenii vor să vadă rezultate”

Desigur, Zoltan Soos nu este cu totul nou in politica locala din Targu Mures. A fost o vreme cancelar acolo și a pierdut doar cu puțin timp alegerile pentru primar în 2016. Dar, totuși, de ce ar fi dispus să intre la acest om care a terminat un doctorat pe cerșetori medievali și s-ar fi specializat în castelele din Transilvania secolului al XIII-lea. punct — un laringolog roman modern? Soos râde la întrebare. „Poate că l-am primit de la bunicul meu”, spune el. „Viceprimarul a fost aici în anii cincizeci și m-a învățat patriotismul local”. Continuă apoi pe un ton mai serios: „Nu sunt atras de politică în sine. Sunt motivat de sentimentul meu de nedreptate. În ultimii douăzeci de ani, autoritățile orașului au procedat foarte prost și au fost foarte corupte. Nu am vrut. doar pentru a o critica, dar și pentru a o schimba”.

Sarcină uriașă. Fostul primar, Doreen Floria, a schimbat partidul de patru ori de-a lungul carierei și și-a creat o rețea foarte largă de prieteni apropiați care a fost folosită pentru a jefui finanțele autorității locale. Șeful secției de servicii sociale a primăriei, de exemplu, ne povestește cum o firmă privată legată de cei de la vârf a organizat o bancă de alimente pentru pensionarii nevoiași și a folosit-o drept front pentru bani de buzunar din fondurile sociale ale puterii. Cu toate acestea, Soos subliniază, de asemenea, că trecutul nu poate fi folosit întotdeauna ca scuză. „Un an mai târziu, nu putem continua să spunem cât de corupt a fost totul în trecut”, spune el. „Oamenii vor să vadă rezultate”.

Primarul Zoltan Suss își propune să reformeze autoritățile locale din Târgu Mureș

Creșterea excesivă a aparatului administrativ

Primarul și echipa sa au deja ceva de afișat în munca lor. Pe lângă schimbarea unei companii de servicii de eliminare a deșeurilor, aceștia și-au propus să digitalizeze autoritățile orașului și să reproiecteze un sistem de transport public care se prăbușește. Există planuri de completare a parcului de autobuze pas cu pas cu vehicule ecologice alimentate cu gaz natural. Mediul înconjurător joacă un rol important în programul Zoltan Soos în general. El vrea să creeze mai multe spații verzi și parcuri în Târgu Mureș. Vrea să înființeze o fermă solară la limita orașului.

Cu toate acestea, unul dintre cele mai importante obiective ale primarului este reformarea structurii de conducere a orașului. Autoritățile locale din România sunt mai renumite pentru armatele lor de personal în comparație cu alte țări din UE. Dar Targu Morris este un extremist chiar si pentru Romania. Până de curând, puterea era cel mai mare angajator al orașului – un alt rezultat al a două decenii de corupție. În registrele sale erau aproximativ 1.300 de angajați, aproximativ 2% din populația de vârstă activă a orașului – un număr record în România. „Am avut doar peste 100 de șefi de departament și manageri”, a spus Zoltan Suess. „Mulți dintre ei, ei înșiși, nu au putut să explice exact ce au făcut. Acum începem să concediem oameni și, pe termen lung, ne propunem să reducem personalul cel puțin la jumătate”.

„Marșul negru”

Cel mai important proiect al primarului este însă demolarea – ceea ce părea a fi până acum – zidul aproape invincibil dintre etnicii români și etnicii maghiari din Târgu Mureș. Când avea 16 ani, Soos însuși a trăit evenimentele cunoscute sub numele de „Marșul Negru”. Își amintește cât de sângeroase ciocniri rasiale din oraș l-au supărat în 1990 și adaugă că era convins, ca și acum, că cele două etnii nu se urăsc cu adevărat, ci au fost profitate.

În martie 1990, naționaliștii români, membri ai agenților secreti de informații ai lui Ceaușescu și membri ai informațiilor secrete active la acea vreme, au fomentat tulburări împotriva Ungariei și a planurilor ei aparent separatiste în rândul românilor din Târgu-Mureș și din jur. Următorii din regimul înlăturat căutau să legitimeze. Cinci persoane au fost ucise și sute au fost rănite, unele grav, în timpul ciocnirilor violente, în timpul cărora polițiștii și militarii, parțial, s-au așezat și nu au făcut nimic. Pentru o scurtă perioadă, România a fost aproape să coboare în război civil, soartă devenită realitate în Iugoslavia vecină.

O mie de ani de istorie comună

În zilele noastre, Soos poate vorbi despre „Marșul Negru” cu un anumit grad de calm. El spune că oamenii încă nu reușesc să sublinieze suficient că nu a fost în esență un conflict etnic, ci a fost gestionat pe scenă de fosta securitate. „În general, este important să fim conștienți nu doar de luptele din trecut, ci și de vremurile bune, de vremurile pe care le-am trăit cot la cot”, spune primarul. „Istoria noastră comună în Transilvania are o mie de ani și constă aproape în întregime din comunitate și conviețuire”.

Dictatura lui Nicolae Ceauşescu a fost marcată de paranoia naţională

Este o imagine destul de colorată, care este probabil mai mult un mesaj politic decât orice altceva. Etnicii romani au fost întotdeauna marginalizați în regiunea Transilvaniei. Cu toate acestea, situația s-a întors după ce regiunea a devenit parte a noii României Mari în 1920, prin Tratatul de la Trianon. Minoritățile etnice, în special etnicii maghiari, au devenit cetățeni de clasa a doua sub dictatura lui Ceaușescu cu paranoia naționalistă. Răsturnarea regimului nu a dus la o reformă fundamentală. Naţionalismul este încă adânc înrădăcinat în cultura politică romană. Acesta este unul dintre motivele pentru care mulți maghiari din Transilvania se simt înstrăinați de statul român și, între timp, au ajuns să-l cunoască mai îndeaproape pe premierul maghiar Viktor Orbán. El, la rândul său, folosește retorica centrată pe rasă și sprijină minoritățile etnice maghiare cu miliarde de euro.

exemplu multicultural

Zoltan Soos este tocmai gata să facă un comentariu ironic despre Orban: „Părerile lui sunt foarte speciale”, spune el râzând. Primarul preferă să vorbească despre ce simte. „Mă simt foarte confortabil în România și la Târgu Mureș, iar ca maghiar nu am suferit nicio discriminare personal. Aici este și casa mea”.

Apoi întreabă dacă ar putea adăuga altceva: „Echipa mea și cu mine am dori ca Târgu Morris să devină un exemplu de conviețuire de succes și multiculturalism”.