România: Creșterea productivității și a capitalului uman va stimula creșterea economică

Amploarea și amploarea depresiei deliberate a Libanului duc la dezintegrarea pilonilor cheie ai economiei politice a Libanului de după războiul civil. Acest lucru se manifestă printr-o prăbușire a serviciilor publice de bază; discordie politică internă persistentă și debilitante; și exodul în masă a creierelor. Între timp, săracii și clasa de mijloc, care nu au fost niciodată bine serviți de acest model în primul rând, poartă povara principală a crizei.

Potrivit Băncii Mondiale Lebanon Economic Monitor (LEM) toamna 2021”Marea Negare, al Libanului înșelăciune deliberată este orchestrată de elita țării care a capturat de mult statul și a trăit din chiriile sale economice. Această captare persistă în ciuda severității crizei –unul dintre primele zece, probabil primele trei cele mai grave prăbușiri economice la nivel mondial din anii 1850; a ajuns să amenințe stabilitatea pe termen lung și pacea socială a țării. Modelul de dezvoltare economică postbelică al țării, care prosperă pe afluxuri mari de capital și sprijin internațional în schimbul promisiunilor de reforme, este falimentar. În plus, prăbușirea are loc într-un mediu geopolitic extrem de instabil, ceea ce face și mai presantă urgența abordării crizei grave.

LEM estimează că PIB-ul real va scădea cu 10,5% în 2021, pe fondul unei contracții de 21,4% în 2020. De fapt, PIB-ul Libanului a scăzut de la aproape 52 de miliarde de dolari în 2019 la 21,8 miliarde de dolari în 2021, marcând 58%. contracție-cea mai mare contracție dintr-o listă de 193 de țări.

Turbulențele monetare și financiare continuă să conducă la condițiile de criză, într-un sistem de cursuri de schimb multiplu care ridică provocări valoroase pentru economie. Deteriorarea accentuată a lirei libaneze a persistat în 2021, cursul bancnotei USD și cursul mediu al Băncii Mondiale s-au depreciat cu 211, respectiv 219 la sută (de la an la an), în primele 11 luni ale anului. Efectele de trecere a cursului de schimb asupra prețurilor au dus la creșterea inflației, estimată la 145% în medie în 2021—clasamentul 3^rd global după Venezuela și Sudan. Inflația este un impozit extrem de regresiv, care îi afectează în mod disproporționat pe cei săraci și vulnerabili și, în general, pe oamenii care trăiesc cu venituri fixe, cum ar fi pensionarii. Inflația alimentară rămâne îngrijorătoare, deoarece formează o proporție mai mare din cheltuielile suportate de gospodăriile mai sărace, care se luptă să-și facă față cu puterea lor de cumpărare care se deteriorează.

Se estimează că veniturile guvernamentale se vor înjumătăți în 2021 pentru a ajunge la 6,6% din PIB. marcand 3^rd raport global după cele mai scăzute Somalie și Yemen. Contracția cheltuielilor a fost și mai pronunțată, condusă parțial de reduceri drastice ale cheltuielilor primare, care au întărit spirala economică. Între timp, se estimează că datoria brută va ajunge la 183% din PIB în 2021, ducând Libanul la 4^al cel mai mare raport din lume, precedat doar de Japonia, Sudan și Grecia.

Un punct relativ luminos rar în 2021 a fost turismul, care a contribuit la menținerea stabilă a raportului deficit de cont curent/PIB.

Începând cu primăvara anului 2021, a început o încetare dezordonată a subvenției valutare (FX) și a fost în vigoare până în vară. Calea urmată de autoritățile până la eliminarea subvenției a fost opace, coordonată inadecvat și lipsit de măsuri oportune de atenuare pentru săraci. Drept urmare, eliminarea subvențiilor a beneficiat în cea mai mare parte importatorilor și contrabandiștilor, în timp ce resursele valutare prețioase și rare au fost epuizate.

„Negarea deliberată în timpul depresiei deliberate creează cicatrici de lungă durată asupra economiei și societății. După doi ani de criză financiară, Libanul nu a identificat încă, și mai puțin de toate nu a început, o cale credibilă către redresarea economică și financiară.” a declarat Saroj Kumar Jha, director regional Mashreq al Băncii Mondiale. „The Guvernul de Libanul trebuie să avanseze urgent cu adoptarea unui plan de stabilitate și redresare macrofinanciară credibil, cuprinzător și echitabil și să accelereze punerea în aplicare a acestuia dacă dorește să evite distrugerea completă a rețelelor sale sociale și economice și să stopeze imediat pierderea ireversibilă a capitalului uman. Banca Mondială își reconfirmă disponibilitatea de a continua să sprijine Libanul în abordarea nevoilor stringente ale populației sale și a provocărilor care le afectează mijloacele de existență.”

Așa cum a fost detaliat și solicitat în numerele anterioare ale LEM, această strategie s-ar baza pe: (i) un nou cadru de politică monetară care ar recăpăta încrederea și stabilitatea în cursul de schimb; (ii) un program de restructurare a datoriei care ar realiza spațiu fiscal pe termen scurt și sustenabilitatea datoriei pe termen mediu; (iii) o restructurare cuprinzătoare a sectorului financiar pentru a recâștiga solvabilitatea sectorului bancar; (iv) o ajustare fiscală treptată, echitabilă, pentru a recâștiga încrederea în politica fiscală; (v) reforme de stimulare a creșterii; și (vi) protecție socială sporită.

În special, inițierea unei reforme cuprinzătoare, bine structurate și rapide a sectorului electric este esențială pentru a aborda provocările de lungă durată și agravante ale acestui sector, care se află în centrul redresării economice și sociale a Libanului. În plus, Libanul trebuie să-și intensifice eforturile pentru a asigura furnizarea eficientă și promptă a asistenței de protecție socială gospodăriilor sărace și vulnerabile care se confruntă cu criza economică continuă.

Secțiunea Special Focus din LEM „În căutarea liftului extern în depresia deliberată„ examinează motivele creșterii mai slabe decât așteptările a exporturilor având în vedere deprecierea bruscă a lirei libaneze; analizează eșecul până acum pentru sectorul extern de a beneficia suficient de creșterea competitivității prețurilor și de a deveni un motor mai robust al creșterii. Special Focus constată că exporturile Libanului sunt inhibate de trei factori (în afara crizei în sine): (i) (pre criză) fundamentele economice; (ii) condiții globale; și (iii) mediul politic/instituțional.

Legate de