Apelul a durat aproximativ o oră la cererea lui Austin, care a folosit primul apel între cei doi în 84 de zile pentru a-i îndemna pe ministrul Apărării, Serghei Şoigu, să pună în aplicare o „încetare imediată a focului”, potrivit unei scurte lecturi a apelului. Cei doi au vorbit ultima dată pe 18 februarie, cu o săptămână înainte ca Rusia să înceapă invadarea Ucrainei.
Se încheie o lungă perioadă în care liderii militari ruși de vârf au refuzat în mod repetat să vorbească cu omologii lor americani.
Pe 24 martie, secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, a declarat că Austin și președintele șefilor de stat major, generalul Mark Milley „au căutat și continuă să solicite” apeluri telefonice cu Șoigu și generalul rus Valery Gerasimov, dar că rușii „au refuzat până acum să participa.”
După apelul dintre Austin și Shoigu, se așteaptă ca Milley să contacteze și omologul său rus pentru a vedea dacă poate fi programat un apel, a declarat un oficial al apărării pentru CNN, dar nicio conversație nu este în prezent în program.
Cei doi nu au mai vorbit din 11 februarie, cu o săptămână înainte de ultimul apel între Austin și Shoigu.
La 1 martie, Statele Unite și Rusia au stabilit o linie de dezlegare, deoarece cele două armate operează aproape una de alta. Unele dintre loviturile ruse din Ucraina au fost aproape de granița cu Polonia, unde operează forțele americane. Similar mecanismului de deconflict pe care Statele Unite și Rusia îl au asupra Siriei, ideea este de a evita orice calcul greșit sau neînțelegere care ar putea duce la escaladare neintenționată și periculoasă.
Dar chiar și atunci când Pentagonul a spus că linia a fost testată cu succes o dată sau de două ori pe zi, încă nu exista comunicare la cele mai înalte niveluri în armatele americane și ruse.
Nu am încetat niciodată să încercăm [to establish communications] „De la ultima dată când au vorbit, care este chiar înainte de invazie, așa că a fost un efort consistent”, a declarat vineri un oficial înalt al apărării reporterilor.
Dar oficialul a temperat așteptările cu privire la impactul apelului, spunând că nu va rezolva nicio „problemă gravă” și nici nu va duce la o „schimbare directă” a acțiunilor militare ale Rusiei sau la o retorică din ce în ce mai ostilă.
Apelul vine într-un moment deosebit de dificil între Rusia și Occident, fără un curs clar pentru președintele rus Vladimir Putin și războiul aflat în a treia lună.
Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat vineri că țara sa intră într-o fază lungă a războiului, sfidând așteptările timpurii că Kievul se va prăbuși rapid.
„Pentru a-l câștiga acum, trebuie să planificăm cu atenție resursele, să evităm greșelile și să ne arătăm puterea, astfel încât inamicul, în cele din urmă, să nu poată sta împotriva noastră”, a spus Reznikov.
În ciuda pierderilor care au forțat Rusia să se retragă în jurul capitalei ucrainene Kiev și lângă orașul Harkov din nord-est, Moscova nu a arătat semne exterioare de retragere.
Vladimir Cijov, ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană, a insistat că „operațiunea militară specială” a Kremlinului este încă pe drumul cel bun, chiar dacă a recunoscut că „nu merge atât de repede pe cât și-ar dori unii oameni doriti în Rusia”.
Ambele sunt indicii că Occidentul nu vede o disipare rapidă a acestui conflict sau a consecințelor sale strategice.
Ambasadorul Finlandei la NATO, Klaus Korhonen, a declarat pentru CNN că sprijinul masiv din țara sa pentru aderarea la alianța tratatului a fost „o schimbare foarte fundamentală în mediul nostru de securitate”.
Rusia a avertizat că își va consolida forțele terestre și apărarea aeriană lângă Scandinavia și mai multe marine dacă Finlanda și Suedia se alătură NATO, dar amenințarea nu a făcut nimic pentru a descuraja mișcările lor către alianță și ar putea servi doar la accelerarea ascensiunii lor.
„Scriitor lipsit de apologie. Fan extrem de tv. Alcoholaholic. Entuziast freelance de slănină. Aficionat pe Twitter în mod infuriat de umil. Învățător de bere subtil fermecător.”