- Scrisă de Paul Adams
- BBC News Kiev, Ucraina
Atacurile de noapte cu drone rusești asupra porturilor fluviale Dunărea din Ucraina amenință să sugrume una dintre liniile vitale de viață economice ale Kievului.
Atacurile, care au început în urmă cu mai bine de o lună, s-au intensificat în ultimele zile.
În fiecare dimineață aduce vești despre noi explozii la instalațiile de depozitare a cerealelor și la infrastructura portuară din și în jurul porturilor interioare Reni și Ismail.
Ucraina este un important furnizor global de cereale, dar războiul a perturbat grav aprovizionarea.
Joi seara, 14 drone rusești „Shahed” au fost distruse peste regiunea Odessa, care include porturile dunărene, potrivit guvernatorului regiunii, Oleg Kiper.
Dar suficiente drone pot provoca daune masive.
Denis Marchuk, șeful adjunct al Consiliului Agricol al Ucrainei, a declarat pentru BBC: „Peste 270.000 de tone de cereale au fost distruse în timpul acestor atacuri”.
„Ei distrug infrastructura și ascensoarele în care cerealele sunt depozitate pentru export pe piețele externe”.
Joi, președintele Volodymyr Zelensky a cerut ajutor în timpul unui apel cu premierul britanic Rishi Sunak.
„Avem nevoie de parteneri care să ne ajute să consolidăm apărarea antiaeriană în regiunea Odesa”, a spus el într-un tweet ulterior.
Rusia a început să-și concentreze atacurile cu drone asupra porturilor dunărene după ce s-a retras din Inițiativa pentru cereale la Marea Neagră, intermediată la nivel internațional, la jumătatea lunii iulie, argumentând că exportatorii ruși de produse agricole erau dezavantajați.
Inițiativa își propune să asigure trecerea în siguranță a navelor care transportă cereale către piețele globale.
De la retragerea Rusiei, doar câteva nave, care nu transportau cereale, au putut naviga din porturile ucrainene de la Marea Neagră.
Drept urmare, traseul Dunării a devenit mai important ca niciodată.
Teoretic, este mai sigur, deoarece navele care intră în Marea Neagră de la gura râului intră imediat în apele teritoriale românești.
Majoritatea se îndreaptă spre portul românesc Costanta pentru mărfuri.
Este clar de ce Rusia atacă porturile dunărene, a spus dl Marchuk.
El a adăugat: „Rusia face acest lucru, deoarece reducerea exporturilor din Ucraina ar putea deschide noi piețe externe pentru aceasta”.
„Vor să deschidă noi piețe pe care Ucraina nu le va putea furniza”.
El a adăugat că cerealele sunt încă încărcate în Reni și Ismail, dar amenințarea cu atacurile rusești crește costurile de asigurări și descurajează companiile de transport maritim.
În iunie și iulie, Ucraina a exportat aproximativ două milioane de tone pe lună prin fluviul Dunărea, cu planuri de a ridica acest număr la aproximativ trei milioane.
În ciuda atacurilor, exporturile au crescut efectiv în august la 2,5 milioane de tone, dar pe măsură ce costurile de transport au crescut, acest transport a devenit mai puțin valoros pentru fermierii ucraineni.
Denis Marchuk a spus că este imposibil de prezis ce va aduce viitorul.
El a adăugat: „Au avut loc un număr foarte mare de atacuri în ultimele cinci zile”. „Este foarte intens”.
El a reiterat apelul președintelui pentru asistență internațională.
„Am dori să sperăm că sunt [the Russians] „Nu vom putea continua să facem asta și asta și, cu ajutorul partenerilor noștri, vom putea proteja infrastructura portuară.”
Inițiativa privind cerealele Mării Negre rămâne în așteptare, în ciuda eforturilor recente ale președintelui turc Recep Tayyip Erdogan de a-l convinge pe Vladimir Putin să se răzgândească.
În acest moment, traseul Dunării este cea mai importantă alternativă dintre toate.
Există și alte căi, rutiere și feroviare, dar sunt mai puțin eficiente.
Sub presiunea fermierilor lor, Ungaria, Polonia, Bulgaria, România și Slovacia au interzis importurile de cereale ucrainene, dar Uniunea Europeană a stabilit coridoare de tranzit pentru a permite accesul la piețele din Occident.
Întrucât Dunărea face parte din granița Ucrainei cu NATO, atacurile rusești au o dimensiune geopolitică suplimentară.
Cel puțin o dronă rusă a fost filmată explodând peste râul de Izmail, în interiorul României.
Când oficialii ucraineni au subliniat acest lucru la începutul acestei săptămâni, România a negat inițial acest lucru.
Ministrul de Externe ucrainean Dmytro Kuleba a părut supărat, spunând că „este inutil să negem că s-a întâmplat ceva acolo”.
El a menționat că membrii NATO închid ochii la acțiunile Rusiei.
El a adăugat: „Partenerii tind să încerce să nu escaladeze în interpretarea unor evenimente, pentru a nu se implica într-un conflict direct”.
România a recunoscut în cele din urmă că pe malul său de râu au fost găsite câteva fragmente dintr-o dronă rusească.
Guvernul de la București, care a condamnat ferm atacurile rusești asupra instalațiilor dunărene din Ucraina, clar nu dorește ca incidentul să scape de sub control.
Concluzia: nimeni din România nu vrea să invoce articolul V, principiul apărării colective al NATO, pentru câteva fragmente dintr-o dronă rusească aflată pe un câmp.
„Organizator. Scriitor general. Prieten al animalelor de pretutindeni. Specialist în cultură pop. Expert în internet amator. Explorator.”