Insight: Înregistrarea mărcii în România

Toate întrebările

Înregistrarea mărcilor

i Înregistrabilitatea inerentă

Noua lege a mărcilor respectă, în general, prevederile articolelor 4.1 și 4.3 din Directiva de armonizare. Acesta tratează în special aspecte legate de articolul 4 litera (h) și mărcile comerciale care nu au fost autorizate de autoritățile competente și care trebuie refuzate sau invalidate în temeiul articolului 6. Al treilea Din Acordul de la Paris. În plus față de dispozițiile obligatorii, există o condiție suplimentară referitoare la înregistrarea inerentă; Acestea sunt mărci care conțin, fără permisiunea proprietarului, imaginea sau numele unei persoane cunoscute în România. Excepție fac cele prevăzute în Directiva de armonizare; Adică atunci când marca a dobândit caracterul distinctiv înainte de data cererii de înregistrare sau înainte de data depunerii cererii de anulare și când marca distinctă a dobândit după data cererii de înregistrare, dar înainte de data înregistrării. Posibilitatea ca marca să fi dobândit un caracter distinctiv înainte de data depunerii cererii de anulare este nouă.

ii Drepturi anterioare (motive relative)

Noua lege a mărcilor respectă în general prevederile articolului 5 din Directiva de armonizare.

iii Proceduri comune între părți

Există trei tipuri de Între părți Acțiuni: opoziție, anulare și epuizare a drepturilor.

Modificări legate de procedurile de obiecție Inversați ordinea procedurilor

Conform vechii legi în vigoare până în iulie 2020, cererea este publicată opoziției la o săptămână după depunerea acesteia. Comisia a analizat obiecția în același timp cu examinatorul pe motive absolute. În concluzie, a fost emisă o decizie comună cu privire la opoziție și la motivele absolute. Problema cu această aranjare a procedurilor a fost că, în multe cazuri, după obiecție, solicitanții nu au mai plătit taxa de examinare și cererea a fost astfel abandonată. Totuși, decizia Comitetului de Opoziție a trebuit să fie luată chiar dacă s-a limitat doar la a sublinia că Opoziția a lipsit de scop prin abandonarea cererii. Aceasta a fost o pierdere de timp pentru examinatorii ROPTO.

Potrivit modificării Legii din 2020, cererea este mai întâi examinată pe motive absolute, publicată dacă îndeplinește condițiile, iar procedurile de opoziție au loc după publicare. Același termen de două luni pentru depunerea opoziției se menține în noua lege, precum și aceleași dispoziții privind fondul cauzei.

Perioada de răcire pentru adversari

Se prevede un nou termen de două luni pentru ca părțile să ajungă la o înțelegere pe cale amiabilă a procedurii de opoziție. Acest termen poate fi prelungit pentru o perioadă convenită între oponent și solicitant, cu condiția ca aceasta să nu depășească trei luni.

READ  Prințesa Sophie a României anunță o nouă expoziție foto - Royal Central

Până în prezent, nu există date suficiente pentru a concluziona dacă noua perioadă de răcire introdusă a crescut numărul de cazuri în care părțile ajung la o înțelegere pe cale amiabilă. În mod tradițional, așezările prietenești sunt destul de rare în România.

Nu mai există posibilitatea de a contesta termenii opoziției ratate

Conform legii vechi, oponenții care au ratat perioada de opoziție aveau posibilitatea de a depune contestație împotriva deciziei de acordare a mărcii.

Această procedură de recurs a fost puternic contestată în primele zile ale vechii legi a mărcilor, dar a fost în cele din urmă acceptată atât de ROPTO, cât și de instanțe.

Conform noii legi, acest lucru nu mai este posibil. Există o procedură de recurs, dar se aplică numai deciziilor de recurs luate de Divizia de examinare sau de Divizia de opoziție.

Oponenții care au depășit termenul limită pentru depunerea unei obiecții nu vor avea de ales decât să trimită anulări.

Reducerea timpului necesar pentru a lua o decizie

Conform noii legi, ROPTO este obligat să emită o decizie privind procedura de opoziție în termen de două luni, socotite de la expirarea tuturor condițiilor acordate părților pentru depunerea cererilor.

Dacă această prevedere ar fi fost aplicată corect, ar fi trebuit să scurteze foarte mult procedura de obiecție. Conform legii vechi, în majoritatea cazurilor, decizia a fost pronunțată la mai mult de 12 luni de la expirarea tuturor condițiilor acordate părților pentru a-și depune concluziile. Cu toate acestea, poate din cauza lipsei de penalități pentru nerespectarea acestei prevederi, până acum nu s-au observat modificări semnificative în acest aspect.

Modificări legate de procedurile de epuizare și anulare

Directiva de armonizare prevede obligația statelor membre de a stabili proceduri administrative pentru anularea și epuizarea drepturilor.

Potrivit articolului 45 din Directiva de armonizare: „Fără a aduce atingere dreptului părților de a face recurs la instanțe, statele membre prevăd o procedură administrativă eficientă și rapidă în fața birourilor lor pentru a anula o marcă sau a o declara nulă.”

Legea română a mărcilor folosește alte cuvinte pentru nulitate – adică anulare – și, respectiv, pentru revocare – adică epuizare a drepturilor.

Conform legii vechi, toate anulările și epuizarea drepturilor erau proceduri exclusiv judiciare guvernate de Tribunalul Municipiului București cu posibilitate de recurs la Curtea de Apel București.

Cererile de anulare durează, în medie, între unu și doi ani în prima instanță și aproximativ un an în faza de recurs, cu o pauză de cel puțin șase luni pentru ca dosarele să fie transferate între instanța de fond și instanța de judecată. recurs. Aceasta înseamnă că o cerere de anulare tipică în două etape poate dura, în medie, între doi ani și jumătate și trei ani și jumătate.

READ  UEFA pedepsește România pentru scandările pro-sârbe ale fanilor fotbalului la preliminariile Euro 2024 împotriva Kosovo

Există destul de multe variații în ceea ce privește costurile cererilor de anulare, deoarece există diferențe semnificative între onorariile diferiților consilieri juridici. De exemplu, companiile românești nu sunt obligate să numească un mandatar înregistrat în mărci pentru procedurile în fața Oficiului Român de Brevete; Prin urmare, avocatul societatii este autorizat sa o reprezinte in fata instantei de judecata. Desigur, dacă avocatul este familiarizat cu legea mărcilor comerciale este o problemă diferită. Companiile străine sunt obligate să numească un mandatar înregistrat în mărci pentru procedurile în fața Oficiului Român de Brevete; Cu toate acestea, un avocat în mărci comerciale are dreptul de a se prezenta în instanță numai dacă este și avocat.

Așa se explică de ce onorariile percepute pentru reprezentarea în instanță fluctuează foarte mult de la un caz la altul.

În ceea ce privește cazurile de epuizare a drepturilor, procedura este aceeași. Diferența este că, având în vedere că sarcina probei revine titularului mărcii și nu reclamantului, aceste cazuri sunt de obicei mai ușor de tratat decât cererile de anulare; Prin urmare, durata lor este de obicei mai scurtă, iar costurile lor sunt mai mici decât în ​​cazul cererilor de anulare. Dacă reclamantul nu face dovada utilizării mărcii sau există motive întemeiate pentru neutilizarea acesteia, procesul se încheie în favoarea reclamantului.

A doua rundă de amendamente (decembrie 2022) prevăd o procedură administrativă alternativă în fața Oficiului Român de Brevete din 14 ianuarie 2023, în conformitate cu prevederile articolului 54 din Directiva de armonizare. Procedurile judiciare rămân posibile după 14 ianuarie 2023; Prin urmare, reclamantul va avea de ales cum să procedeze. La momentul redactării acestui articol, noua secție de specialitate a Oficiului Român de Brevete nu și-a început încă activitatea; Este de așteptat să fie operațional în toamna lui 2023.

Una dintre chestiunile importante pe care modificările la primul tur (2020) nu le-au clarificat este statutul acelor mărci care au fost înregistrate, dar proprietarul lor le-a abandonat, și-a schimbat numele sau adresa și nu mai este posibil să le contactezi. Această problemă este deosebit de dificilă dacă deținătorii mărcilor sunt din țări străine, deoarece nu există posibilitatea de a-i contacta în cazul epuizării drepturilor, de exemplu din cauza neutilizarii mărcii. Potrivit Codului de procedură civilă român, în cazul în care pârâtul se află în altă țară și nu are un reprezentant desemnat cunoscut în România, cererea trebuie tradusă în limba pârâtului și trimisă prin scrisoare recomandată de către grefierul judiciar. adresa mentionata de reclamanta. În cazul în care corespondența este returnată expeditorului (grefierul), trebuie respectate procedurile generale de drept civil rezultând întârzieri inutile până la judecarea epuizării.

READ  Producția de cereale își revine în România după secetă

Conform vechii legi în vigoare până în 2020, anularea din motive absolute și relative a fost posibilă numai în primii cinci ani de înregistrare a mărcii, în timp ce anularea înregistrării cu rea-credință a fost posibilă în orice moment în perioada de valabilitate a mărcii.

Conform legii modificate începând cu prima rundă (2020), anularea pe motive absolute și relative de respingere poate fi depusă în orice moment în timpul perioadei de protecție a mărcii, ceea ce este în mod clar în interesul reclamantului.

În al patrulea rând: Apeluri

Deciziile Secției de examinare, precum și deciziile Comitetului de contestații pot fi contestate la Comisia de Apel a ROPTO în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei care urmează să fie atacată. Legea modificată prevede că Comisia de Apel ROPTO este obligată să justifice decizia în cel mult trei luni de la data pronunțării acesteia. Anterior, în unele cazuri, era nevoie de până la doi ani din momentul în care se luase o decizie până când era scrisă și predată părților. În practică, unele decizii (în special cele din dosare vechi) au continuat să fie emise mai târziu decât calendarul cerut de noua lege.

Hotărârile Colegiului de Apel ROPTO pot fi atacate din nou cu recurs la Tribunalul Municipiului București în termen de 30 de zile de la transmiterea deciziei care urmează a fi atacată.

Hotărârile Tribunalului Municipiului București pot fi atacate cu recurs la Curtea de Apel București.

Hotărârile Curții de Apel nu pot fi atacate cu recurs decât în ​​circumstanțe excepționale la Curtea Supremă de Casație și Justiție.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *