Austria își schimbă poziția privind a permite României și Bulgariei să adere la spațiul Schengen

Deschide Editor's Digest gratuit

Austria este dispusă să ia în considerare o retragere limitată a dreptului de veto împotriva aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen fără frontiere, dacă Bruxelles-ul intervine pentru a sprijini consolidarea poliției la granițele blocului.

Viena a trimis „condiții clare” Comisiei Europene, care trebuie îndeplinite pentru ca aceasta să ia în considerare posibilitatea de a călători fără pașapoarte către și dinspre aeroporturile din România și Bulgaria în prima fază, a declarat luni ministrul austriac de Interne Gerhard Karner pentru postul public ORF. Controalele la frontiera terestră vor rămâne deocamdată în vigoare.

„Punctul important este că trebuie să facem progrese în protejarea frontierelor externe ale UE”, a spus Karner, solicitând amendamente „uriașe”. — Acum este rândul comitetului.

Cele două țări așteaptă să adere la spațiul Schengen de mai bine de un deceniu, Austria stârnind furie la Sofia și București în decembrie anul trecut, când le-a blocat aderarea la zona de liberă circulație a Uniunii Europene. Disputa a continuat câteva luni, iar Bucureștiul a amenințat chiar că va da Viena în judecată pentru daune de miliarde de euro și extinde disputa pentru a include un proiect de zăcământ de gaze offshore.

Și Țările de Jos și-au folosit veto-ul, dar numai împotriva Bulgariei. Aderarea treptată, cu aeroporturi mai întâi și granițe terestre mai târziu, fusese descrisă înainte ca un compromis, dar Austria și Țările de Jos au respins această idee.

Austria a informat comitetul că va da înapoi dacă vor fi implementate trei măsuri, a declarat un oficial al Ministerului de Interne austriac pentru Financial Times.

READ  Lituaniei și României au interzis să participe la sesiunea Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina din Behest - Sursa

În primul rând, guvernul austriac a solicitat finanțarea necesară pentru a tripla forța actuală Frontex la granițele din Bulgaria și România. Va fi, de asemenea, nevoia de a trimite oficiali austrieci în ambele țări.

În al doilea rând, Viena insistă ca Bulgaria și România să-și îmbunătățească frontierele externe prin ridicarea unui gard continuu care să izoleze cele două țări de țările non-UE, în special Serbia și, în cazul Bulgariei, Turcia.

În al treilea rând, cele două țări din sud-estul UE vor trebui să accepte persoane care au fost respinse pentru azil în Austria și care au intrat mai întâi în bloc prin România sau Bulgaria. Această cerință impune regulile actuale în temeiul așa-numitului Tratat de la Dublin, care impune solicitanților de azil să își depună cererile în prima țară din UE în care ajung.

Viena a evidențiat migranții sirieni și afgani pe care dorește să îi returneze. Bucureștiul și Sofia susțin că doar o mică minoritate de oameni care trec în bloc prin Turcia își traversează de fapt teritoriul și că solicitanții de azil ajung în Austria prin Grecia, Serbia și Ungaria.

Grecia și Ungaria sunt membre ale spațiului Schengen și ale Uniunii Europene, în timp ce Serbia nu este.

Nu a fost stabilit un calendar pentru măsurile pe care le trebuie să le respecte Austria, dar este puțin probabil ca acestea să intre în vigoare în acest an.

Partidul Popular din Austria, care guvernează în coaliție cu Partidul Verzilor, și-a întărit poziția cu privire la imigrație în ultimele luni, deoarece poziția sa în sondajele de opinie scade și sprijinul pentru Partidul Libertății de extremă dreapta crește înaintea alegerilor programate pentru octombrie anul viitor.

READ  Președintele României vizitează Moldova din cauza războiului din Ucraina

Comisia a salutat anunțul Austriei ca fiind „pozitiv” și a adăugat că este pregătită să ofere sprijin, inclusiv prin consolidarea desfășurării Frontex la frontieră.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Christian Wigand, a declarat: „Bulgaria și România sunt pregătite să adere la spațiul Schengen”.

Olanda a spus că are nevoie de o evaluare suplimentară a pregătirii Bulgariei, dar este dispusă să accepte România. Cu toate acestea, Wiegand a spus că cele două țări au avut întotdeauna de-a face una cu cealaltă.

Ministrul olandez al imigrării, Erik van der Burgh, a declarat reporterilor de la Bruxelles săptămâna trecută că trebuie să analizeze concluziile unei misiuni UE de stabilire a faptelor în Bulgaria, care tocmai fusese trimisă. El a adăugat că orice decizie va avea nevoie de aprobarea parlamentului olandez.

„Dacă toate informațiile sunt disponibile și putem vedea că Bulgaria a făcut lucrurile pe care trebuie să le facă, atunci vom decide când este momentul potrivit pentru Bulgaria”, a spus Van der Burgh.

România și Bulgaria au salutat demersul austriac ca un prim pas și au spus că doresc să obțină rapid calitatea de membru deplin.

Premierul român Marcel Ciulacu a spus că este important ca Austria să devină „mai flexibilă” și și-a exprimat încrederea că discuțiile vor continua anul viitor la granița terestră.

Ciulaco a remarcat că situația din Bulgaria este diferită, întrucât Țările de Jos mai trebuie să aprobe calitatea de membru al Sofiei.

„Au fost alegeri în Olanda și se va lua o decizie cu privire la Bulgaria”, a spus Ciulaco. „Așteptăm această decizie… și… [then] Vom face un plan.”

Premierul bulgar Nikolai Denkov a declarat duminică că Sofia dorește și aderarea cu drepturi depline la spațiul Schengen. „Continuăm negocierile”, a declarat el pentru postul de stat BNR. „Dacă cineva dorește alte reguli specifice Bulgariei, este absolut inacceptabil.”

READ  Un membru al Consiliului Roman din Cambridge a răspuns după un abuz rasist pe Twitter și TikTok

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *