Fermierul Gheorghe Vivia tabără cu tractorul său la marginea capitalei României, București, de aproape două săptămâni, nedorind să plece.
În toată Europa, fermierii și-au exprimat furia în ultimele săptămâni, cerând concesii de la guverne în fața creșterii prețurilor, a birocrației și a concurenței din partea importurilor ucrainene mai ieftine.
România, o țară vecină cu Ucraina, cu o populație de 19 milioane de locuitori, a fost în centrul conflictului.
Vivia, în vârstă de 58 de ani, care a călătorit aproximativ 500 de kilometri (310 mile) cu patru colegi pentru a protesta, a declarat pentru AFP: „Nu mai putem suporta, am ajuns la capătul frânghiei”.
Pe cele 700 de hectare ale sale de teren din nordul României, lângă granița cu Ucraina, Vivia cultivă porumb, floarea soarelui, grâu și soia.
Dar suferă de un aflux de cereale importate de la Kiev de când Uniunea Europeană a ridicat tarifele la cerealele ucrainene în mai 2022.
“Suntem foarte supărați! Ei își vând bunurile la prețuri mici”, a spus Vivia.
Din cauza concurenței cerealelor ucrainene, fermierii români vor suferi pierderi de aproximativ trei miliarde de dolari SUA în 2023, potrivit estimărilor unuia dintre sindicatele agricole ale țării.
Pentru a înrăutăți lucrurile, fermierii români spun că funcționau în pragul falimentului, în timp ce seceta și taxele mari i-au lovit puternic.
De la Timisoara in vestul Romaniei pana in satul Avomatti din apropierea capitalei, unde sunt parcate aproximativ douazeci de vehicule, fermierii organizeaza zilnic proteste si blocheaza traficul.
Printre tractoarele decorate cu pancarte pe care scrie „Agricultura este în stare de moarte cerebrală”, șoferii de camioane își exprimă plângerile cu privire la scutirile pe care Bruxelles le-a acordat companiilor de transport ucrainene.
„Șoferii de camion (ucraineni) sunt singurii pe care îi vedeți pe drum și au prioritate”, a spus Kostyka, care a refuzat să-și dea numele de familie.
Acesta s-a plâns că șoferii români au fost nevoiți să aștepte ore în șir în portul Constanța, care a devenit un nod de tranzit pentru cereale de la blocarea rusă a porturilor Ucrainei de la Marea Neagră.
„Suntem obișnuiți cu vremuri dificile”, a spus bărbatul de 50 de ani, în timp ce se pregătea pentru o nouă noapte friguroasă, cu temperaturi care ating minus 11 grade Celsius în camionul său. „Vom protesta până când vom obține rezultate tangibile”.
„Rămânem aici, nu avem ce face acasă”, a spus o Vivia obosită, dar combativă.
În ciuda temperaturilor înghețate, starea de spirit în rândul protestatarilor a fost în mare parte optimistă, deoarece au împărțit pâine, legume Zakoska și cârnați în picnicuri improvizate.
Manifestanții au trimis guvernului o listă cu 76 de cereri.
După mai multe runde de negocieri, a fost convenit un set inițial de măsuri, inclusiv ajutor financiar.
Sunt planificate măsuri ulterioare care ar presupune introducerea sistemelor de urmărire a cerealelor ucrainene și reglementarea traficului de camioane în Constanța.
Dar anunţurile de până acum nu au fost suficiente pentru a-i calma pe protestatari.
„Ni s-au promis multe, dar așteptăm un vot asupra măsurilor”, a spus fermierul Iwan Clabau (17 ani), stând lângă tatăl său, Vasiliy.
Aceștia, din Transilvania, au fost nevoiți să-și vândă aproape tot efectivul anul trecut „din lipsă de sprijin din cauza incompetenței politicienilor”.
Vasil Kalabau (56 de ani) a spus cu regret: “Am rămas doar două vaci și șapte viței pentru consumul meu. Am trecut de la 18.000 la 20.000 de litri de lapte pe lună până am rămas șomer”.
