Ierusalim (AP) — Procurorul celei mai mari tribunale pentru crime de război din lume a cerut luni mandate de arestare pentru liderii Israelului și Hamas, inclusiv prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, din cauza acțiunilor întreprinse în timpul războiului de șapte luni.
Deși Netanyahu și ministrul său apărării Yoav Gallant nu se confruntă cu o arestare iminentă, anunțul procurorului ICC a fost o lovitură simbolică care a adâncit izolarea Israelului în ceea ce privește războiul din Gaza.
Procurorul șef al instanței, Karim Khan, i-a acuzat pe Netanyahu, Gallant și trei lideri Hamas – Yahya Sinwar, Muhammad Deif și Ismail Haniyeh – de încălcarea legii. Crime de război și crime împotriva umanității în Fâșia Gaza și Israel.
Netanyahu și alți lideri israelieni au condamnat această mișcare, considerând-o rușinoasă și antisemită. Președintele american Joe Biden l-a criticat și pe procurorul general și a susținut dreptul Israelului de a se apăra împotriva Hamas.
Statele Unite critică demersul făcut de cea mai înaltă instanță penală din lume pentru a obține mandate de arestare împotriva liderilor israelieni și Hamas, a relatat corespondentul AP la Washington, Sagar Meghani.
A Un complet format din trei judecători El va decide dacă emite mandate de arestare și va lăsa cazul să continue. De obicei, judecătorilor le ia două luni pentru a lua astfel de decizii.
Israelul nu este membru al curții, așa că, chiar dacă sunt emise mandate de arestare, Netanyahu și Gallant nu se confruntă cu niciun risc imediat de a fi urmăriți penal. Dar amenințarea cu arestarea ar putea face dificilă călătoria în străinătate pentru liderii israelieni.
Netanyahu a descris acuzațiile procurorului împotriva lui drept o „rușine” și un atac la adresa armatei israeliene și a întregului Israel. El a promis să avanseze în războiul Israelului împotriva Hamas.
Biden a spus că eforturile de a-i aresta pe Netanyahu și Gallant din cauza războiului din Gaza au fost „revoltatoare”, adăugând: „Indiferent ce ar putea sugera acest procuror, nu există nicio paritate între Israel și Hamas”.
Hamas a denunțat, de asemenea, acțiunile procurorului ICC, spunând că solicitarea arestării liderilor săi „echivalează victima cu călăul”.
Netanyahu este supus unei presiuni intense acasă pentru a pune capăt războiului. Mii de israelieni s-au alăturat demonstrațiilor săptămânale în care cer guvernului să ajungă la un acord pentru repatrierea ostaticilor israelieni deținuți de Hamas, de teamă că timpul se scurge.
În ultimele zile, ceilalți doi membri ai cabinetului său de război, Gallant și Benny Gantz, au amenințat că vor demisiona dacă Netanyahu nu articulează o viziune clară postbelică pentru Gaza.
Însă luni, Netanyahu a primit sprijin general, deoarece politicienii din tot spectrul au condamnat decizia procurorului ICC. Ei au inclus președintele israelian, Isaac Herzog, și principalii săi rivali politici, Gantz și liderul opoziției Yair Lapid.
Nu este clar ce impact va avea mișcarea lui Khan asupra poziției publice a lui Netanyahu. Perspectiva unui mandat de arestare împotriva lui Netanyahu i-ar putea da un impuls în timp ce israelienii se adună în spatele steagului. Dar oponenții săi l-ar putea învinovăți și pentru că a provocat un dezastru diplomatic pentru țară.
Este foarte sigur că statutul internațional deja tulburat al lui Netanyahu ar putea fi slăbit și mai mult, a spus Yuval Shani, expert în drept internațional la Universitatea Ebraică și Institutul pentru Democrație din Israel, un think tank din Ierusalim.
„Acest lucru îl va face pe Netanyahu un paria, iar capacitatea lui de a se mișca în întreaga lume va fi serios compromisă”, a spus Shani. El a adăugat că, chiar dacă CPI nu emite mandatul de arestare, alte țări ar putea fi acum mai reticente în a oferi sprijin și asistență.
Occidentul consideră deja Hamas o grupare teroristă internațională. Se crede că Sinwar și Deif se ascund în Gaza. Dar Haniyeh, liderul suprem al grupării militante islamiste, locuiește în Qatar și călătorește frecvent prin regiune. Qatar, ca și Israel, nu este membru al Curții Penale Internaționale.
Cel mai recent război dintre Israel și Hamas a început pe 7 octombrie, când militanții au trecut din Gaza în Israel și au ucis aproximativ 1.200 de oameni, majoritatea civili, și au luat alți 250 de ostatici.
De atunci, Israelul a lansat o campanie brutală de desființare a Hamas în Gaza. Peste 35.000 de palestinieni au fost uciși în lupte, cel puțin jumătate dintre ei femei și copii, potrivit ultimelor estimări ale oficialilor din domeniul sănătății din Gaza.
Războiul a provocat o criză umanitară în Gaza, strămutând aproape 80% din populație și lăsând sute de mii de oameni în pragul înfometării, potrivit oficialilor ONU.
Vorbind despre măsurile israeliene, Khan a spus: „Efectele utilizării foametei ca metodă de război, împreună cu alte atacuri și pedepse colective împotriva populației civile din Gaza, sunt acute, clare și cunoscute pe scară largă”.
Națiunile Unite și alte agenții de ajutor au acuzat în repetate rânduri Israelul că a obstrucționat livrările de ajutoare pe tot parcursul războiului. Israelul neagă acest lucru și spune că nu există restricții cu privire la intrarea ajutorului în Gaza și acuză Națiunile Unite că nu a distribuit ajutorul.
În ceea ce privește acțiunile Hamas din 7 octombrie, Khan, care a vizitat zona în decembrie, a spus că a văzut direct „scenele devastatoare ale acestor atacuri și impactul profund al crimelor fără sens”.
În furia lor, oamenii înarmați Hamas au împușcat zeci de petrecăreți la o petrecere de dans și au ucis familii întregi în timp ce se adunau în casele lor. „Aceste acțiuni necesită responsabilitate”, a spus Khan.
internaţional Avocata pentru drepturile omului Amal Clooney El a făcut parte dintr-un comitet de experți format din cinci membri care l-a consiliat pe Khan. Ea a spus că comitetul a fost de acord în unanimitate că există „motive rezonabile” pentru a crede că atât liderii Hamas, cât și liderii israelieni au comis crime de război, potrivit unui comunicat.
Africa de Sud, care conduce un caz de genocid împotriva Israelului la Curtea Internațională a Națiunilor Unite, a salutat anunțul lui Khan că va încerca să-i aresteze pe liderii Israelului și Hamas. „Legea trebuie să se aplice în mod egal tuturor pentru a susține statul internațional de drept”, a spus biroul președintelui Cyril Ramaphosa.
CPI a fost înființată în 2002 ca instanță permanentă de ultimă instanță pentru a urmări penal persoanele responsabile pentru cele mai grave atrocități din lume – crime de război, crime împotriva umanității, genocid și crima de agresiune.
Adunarea Generală a Națiunilor Unite a ratificat Curtea Penală Internațională, dar instanța este independentă.
Zeci de țări nu acceptă jurisdicția instanței cu privire la crimele de război, genocidul și alte crime. Aceste țări includ Israel, Statele Unite, Rusia și China.
Curtea Penală Internațională a acceptat „Statul Palestinei” ca membru în 2015, la un an după ce palestinienii au acceptat jurisdicția curții.
În 2020, pe atunci președinte al Statelor Unite Donald Trump a acceptat să impună sancțiuni economice și de călătorie Referitor la procurorul Curții Penale Internaționale și un alt procuror superior. Personalul ICC căuta forțele americane și aliate Posibile crime de război În Afganistan. Biden a ridicat sancțiunile în 2021.
Anul trecut, instanța a emis un mandat împotriva președintelui rus Președintele rus Vladimir Putin Acuzat de responsabilitatea pentru răpirea copiilor din Ucraina. Rusia a răspuns emitând propriile mandate de arestare pentru judecătorii Khan și CPI.
___
Molly Coyle din Delft, Țările de Jos, și Mike Corder din Ede, Olanda, au contribuit la acest raport.
„Scriitor lipsit de apologie. Fan extrem de tv. Alcoholaholic. Entuziast freelance de slănină. Aficionat pe Twitter în mod infuriat de umil. Învățător de bere subtil fermecător.”