La 11 iunie 2024, președintele României Klaus Iohannis a anunțat, la summitul B9 de la Riga, că săptămâna viitoare va avea loc o reuniune crucială a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a discuta posibilitatea unei derogări. Patriot Sistemul de apărare aeriană al Ucrainei. Acest anunț vine în timp ce România își analizează opțiunile de apărare pe fondul amenințărilor tot mai mari din partea Rusiei.
Urmăriți Army Confession pe Google News la acest link
Sistemul de apărare aeriană Patriot român (Sursa imagine: NATO)
Potrivit președintelui Iohannis, problema renunțării la Patriot este „actuală” și merită o discuție amplă la următoarea ședință CSAT programată pentru joia viitoare. „Această problemă va fi probabil discutată”, a spus el, subliniind importanța acestei chestiuni pentru securitatea națională a României.
La sfârșitul lunii martie 2024, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că cel puțin douăzeci și cinci de persoane Patriot Sistemele de apărare aeriană, echipate cu șase până la opt lansatoare, vor fi necesare pentru a proteja Ucraina de rachetele și dronele rusești.
Ca răspuns, Germania a lansat o inițiativă de găsire a sistemelor Patriot solicitate de Kiev și a dat exemplu prin anunțarea livrării unei a treia baterii Patriot extrase din inventarul armatei germane. De asemenea, Spania a anunțat că se va alătura acestor eforturi prin furnizarea de rachete interceptoare.
În ceea ce privește România, surse de la Antena 3 CNN indică faptul că o analiză recentă efectuată de Ministerul Apărării a concluzionat că România poate
În prezent, nu poate abandona niciun element al apărării sale aeriene. România are în prezent șapte sisteme Patriot, comandate în 2017 pentru o sumă totală de 3,9 miliarde de dolari, dintre care patru au fost livrate și doar unul a fost declarat pe deplin operațional în noiembrie 2023.
Costul total al acestor sisteme este de aproximativ 4 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă cea mai scumpă achiziție din istoria apărării românești. Aceste cheltuieli confirmă nivelul de angajament al României față de apărare și valoarea strategică a sistemelor Patriot în arsenalul său militar.
Președintele Iohannis rămâne însă precaut, subliniind că decizia de renunțare la sistemul Patriot trebuie luată după consultări stricte cu experții militari și în cadrul CSAT. De asemenea, a respins ideea de a organiza o dezbatere publică amplă pe această temă, având în vedere natura sensibilă și specializată a securității naționale.
Din perspectivă pur militară, există multiple argumente împotriva trimiterii sistemului Patriot în Ucraina din România. În primul rând, fiecare sistem Patriot este esențial pentru apărarea aeriană a României, mai ales în contextul în care doar unul dintre cele patru sisteme livrate este în prezent operațional. Compromisarea unuia dintre aceste sisteme ar reduce semnificativ capacitatea României de a se proteja împotriva amenințărilor aeriene și balistice. În al doilea rând, capacitatea de apărare aeriană integrată și interoperabilă a României ar fi compromisă, ceea ce i-ar slăbi contribuția la apărarea colectivă a NATO de pe flancul său estic, zonă aflată deja sub tensiune din cauza agresiunii ruse în Ucraina. În al treilea rând, România trebuie să mențină o postură de descurajare credibilă și puternică împotriva unei potențiale agresiuni, iar reducerea activelor sale de apărare ar slăbi această postură de descurajare. În cele din urmă, sistemele Patriot joacă un rol vital în rețeaua multistratificată de apărare aeriană a României, iar absența lor ar putea crea vulnerabilități care ar putea fi exploatate de adversari, punând în pericol securitatea națională și stabilitatea regională.
Cu toate acestea, România nu este complet lipsită de apărare aeriană: găzduiește site-ul AEGIS Ashore, o componentă a „scutului” de apărare antirachetă al NATO și un sistem francez. samp/t Sistemul este desfășurat în Cabo Media de către forțele aeriene și spațiale [AAE] Din mai 2022. Acest sistem este conectat și integrat, printr-o legătură tactică de date, cu sistemul de apărare românesc, precum și cu sistemul NATO.
„Cititor lipsit de apologie. Maven de socializare. Iubitor de bere. Fanatic al mâncării. Avocat pentru zombi. Aficionat cu bacon. Practician web.”