Iohannis a spus într-un comunicat că bugetul din acest an conține slăbiciuni legate de venituri, cheltuieli și deficit.
Președintele a subliniat că România trebuie să evite capcana creșterii economice nesustenabile, care depinde în principal de consum, deficit bugetar și acumulare de datorie publică.
Președintele a spus: „Bugetul ignoră recomandările făcute de Comisia Europeană în contextul abaterii mari a deficitului bugetar. Potrivit acestor recomandări, bugetul național era programat să revină la consolidarea fiscală, prin ajustări anuale de deficit de 0,5% al PIB-ului”.
Iohannis și-a exprimat și îngrijorarea față de faptul că, deși România a înregistrat o creștere economică record în 2017, a înregistrat și cea mai mare abatere a deficitului structural dintre statele membre UE.
„Aceste dinamici arată că în următorii ani România trebuie să depună eforturi serioase pentru a reveni pe calea disciplinei fiscale și bugetare. Bugetul pe 2018 ignoră necesitatea unei astfel de schimbări de direcție, pe care guvernul și-a asumat-o în strategia fiscală și bugetară pentru 2018-2020.”
Proiectul de lege bugetară pentru anul 2018, aprobat de Parlament pe 22 decembrie, are la bază așteptările de creștere economică de 5,5% și un deficit echivalent cu 2,96% din PIB.
PIB-ul în 2018 este de așteptat să ajungă la 907,85 miliarde lei (232 miliarde dolari SUA/196 miliarde euro). Se preconizează că veniturile bugetare vor ajunge la 287,5 miliarde lei, sau 31,7% din PIB. Se preconizează că veniturile din taxa pe valoarea adăugată vor ajunge la 6,8% din PIB, taxele vamale la 3,3%, iar impozitul pe salarii și venit la 2,3% din PIB.
Cheltuielile bugetare în 2018 sunt de așteptat să ajungă la 314,5 miliarde lei, sau 34,6% din PIB. Cheltuielile cu asigurările sociale și costurile angajaților din sectorul public se ridică la 10,9%, respectiv 8,9%.
Deficitul bugetar este calculat la 2,96% din PIB conform standardelor Sistemului European de Conturi (ESA).
Deficitul bugetar consolidat al României a crescut la 1,21% din PIB-ul estimat pentru 2017 în perioada de 11 luni până în noiembrie, de la 0,72% cu un an mai devreme.
Proiectul de lege bugetară pentru anul 2017 se bazează pe așteptări de creștere economică de 6,1% și un deficit echivalent cu 2,96% din PIB. În 2016, economia României s-a extins cu 4,8%.
Creșterea economică anuală a României a accelerat până la 8,8% în trimestrul al treilea din 2017, de la 6,1% în trimestrul precedent, pe fondul performanței puternice a sectoarelor agricol și industrial și a consumului în creștere. Per total, în primele nouă luni ale anului 2017, economia României a crescut cu 7% de la an la an în termeni neajustați și cu 6,9% în termeni ajustați sezonier.
În noiembrie, agenția de rating de credit Moody’s a declarat că, deși România a făcut progrese semnificative în corectarea dezechilibrelor macroeconomice, aceste îmbunătățiri pot fi erodate pe termen mediu din cauza politicii fiscale laxe și a lipsei de reformă.
Tot în noiembrie, Comisia Europeană a declarat că România nu a făcut suficient pentru a-și reduce deficitul bugetar pe 2017 și că ajustarea anuală necesară ar trebui să fie de cel puțin 0,8% din PIB. Comisia a avertizat că România ar putea să nu-și atingă ținta de deficit bugetar și a îndemnat guvernul să ia măsurile necesare pentru a evita deschiderea procedurilor de deficit excesiv.
„Organizator. Scriitor general. Prieten al animalelor de pretutindeni. Specialist în cultură pop. Expert în internet amator. Explorator.”