Curtea Supremă a ONU a declarat că prezența Israelului în teritoriile palestiniene ocupate este ilegală și trebuie să înceteze

HAGA, Olanda (AP) – Top Națiunile Unite Curtea Internațională de Justiție a declarat vineri că prezența Israelului în teritoriile palestiniene ocupate este ilegală și a cerut încetarea acesteia și oprirea imediată a construcției așezărilor, emitând o condamnare fără precedent și cuprinzătoare a stăpânirii Israelului asupra teritoriilor pe care le-a ocupat acum 57 de ani.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a grăbit să condamne avizul neobligatoriu emis de completul de 15 judecători al Curții Internaționale de Justiție, spunând că teritoriile fac parte din patria istorică a poporului evreu. Însă aria largă a rezoluției poate influența opinia publică internațională și poate alimenta acțiunile unilaterale. Recunoașterea statului palestinian.

Judecătorii au citat o listă extinsă de politici, inclusiv: Construirea și extinderea așezărilor israeliene în Cisiordania Ierusalimul de Est, utilizarea resurselor naturale din zonă, anexarea și controlul permanent al terenurilor și politicile discriminatorii împotriva palestinienilor, toate acestea, a spus ea, încalcă dreptul internațional.

Curtea a spus că Israelul nu are dreptul la suveranitate asupra pământurilor, că încalcă legile internaționale împotriva confiscării terenurilor prin forță și împiedică dreptul palestinienilor la autodeterminare. Ea a spus că alte țări sunt obligate să nu „furnizeze asistență sau să asiste la menținerea” prezenței Israelului în teritorii. Acesta a spus că Israelul trebuie să pună capăt imediat construcției așezărilor și așezările existente trebuie eliminate, potrivit unui rezumat al opiniei de peste 80 de pagini citită de șeful judecătorului Nawaf Salam.

Curtea a afirmat că „abuzul Israelului asupra statutului său de putere ocupantă” face ca „prezența sa în teritoriile palestiniene ocupate să fie ilegală”, adăugând că prezența sa trebuie să înceteze „cât mai repede posibil”.

Avizul instanței, care a fost solicitat de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la cererea unui palestinian, a venit pe fundalul violențelor devastatoare lansate de Israel în Fâșia Gaza. Atacul militar asupra Gazeicare a fost lansat de Atacurile conduse de Hamas în sudul Israelului Pe 7 octombrie, Curtea Internațională de Justiție va analiza o afirmație sud-africană conform căreia campania Israelului în Gaza echivalează cu genocid, cerând Israelului să înceteze ocuparea Fâșiei Gaza. Israelul neagă vehement acest lucru.

Curtea a spus că Adunarea Generală și Consiliul de Securitate – unde Statele Unite, aliatul ferm al Israelului, au drept de veto – trebuie să ia în considerare „mijloace precise” de a pune capăt prezenței Israelului în teritorii.

READ  Războiul din Ucraina: Rusia atacă un supermarket din Harkov

Purtătorul de cuvânt adjunct al ONU, Farhan Haq, a declarat că secretarul general al ONU, Antonio Guterres, va transmite imediat avizul consultativ organismului global format din 193 de membri și că „Adunarea Generală trebuie să decidă cum să procedeze în această problemă”.

Secretarul general își reînnoiește apelul către Israel și palestinieni de a participa „pe drumul politic mult așteptat către… Încheierea ocupației și rezolvarea conflictului Purtătorul de cuvânt a adăugat: „Această măsură este în conformitate cu dreptul internațional, rezoluțiile relevante ale Națiunilor Unite și acordurile bilaterale”.

Guterres a subliniat de asemenea că Soluția cu două stări Haq a spus că „pacea este singura cale viabilă” pentru a vedea Israelul „și state palestiniene independente, democratice, învecinate, viabile și suverane” trăind unul lângă altul în pace și securitate.

Israelul, care consideră Națiunile Unite și instanțele internaționale inechitabile și părtinitoare, nu a trimis o echipă juridică la audieri. În schimb, a transmis comentarii scrise, spunând că întrebările adresate instanței sunt părtinitoare și nu abordează preocupările de securitate israeliene. Oficialii israelieni au spus că intervenția curții ar submina procesul de pace, care a stagnat de mai bine de un deceniu.

Netanyahu a spus într-o declarație emisă de biroul său: „Poporul evreu nu este ocupat în țara lor – nici în capitala noastră veșnică, Ierusalim, nici în țara strămoșilor noștri din Iudeea și Samaria”, folosind termeni biblici pentru a se referi la Occident. Bancă. El a adăugat: „Orice decizie greșită de la Haga nu va distorsiona acest fapt istoric. De asemenea, legitimitatea așezării israeliene în toate ținuturile patriei noastre nu poate fi contestată”.

Într-o declarație în fața instanței, Riyad al-Maliki, un consilier al președintelui palestinian Mahmoud Abbas, a descris avizul drept „un moment decisiv pentru Palestina, justiție și dreptul internațional”.

El a adăugat că alte țări trebuie acum „să îndeplinească obligațiile clare” stabilite de instanță. „Nu vom permite niciun fel de acțiuni… pentru a sprijini ocupația ilegală israeliană”.

agitaţie Mișcarea a salutat decizia instanței și a declarat într-o declarație că este nevoie să se facă „pași serioși pe teren” ca răspuns.

Israelul a capturat Cisiordania, Ierusalimul de Est și Fâșia Gaza în războiul din 1967. Palestinienii încearcă să stabilească un stat independent în aceste trei zone.

READ  O explozie a lovit o bază militară irakiană care conține miliții pro-iraniene

Israelul consideră Cisiordania un teritoriu disputat, al cărui viitor trebuie determinat prin negocieri, în timp ce Israelul refuză încă să recunoască Cisiordania. Mutarea populației acolo în așezări Israelul lucrează din greu pentru a-și consolida controlul. A anexat Ierusalimul de Est într-o mișcare care nu a fost recunoscută la nivel internațional, în timp ce s-a retras din Gaza în 2005, dar a menținut o blocare a Fâșiei după ce Hamas a preluat puterea în 2007. Comunitatea internațională consideră în general cele trei zone ca fiind teritorii ocupate.

Decizia instanței lovește în centrul ambiguității din jurul administrării teritoriilor de către Israel. Israelul nu a anexat Cisiordania – deși grupurile de coloni au făcut presiuni asupra acesteia să facă acest lucru – dar o descrie ca parte a patriei sale și o tratează efectiv ca pe o extensie a națiunii. Pe lângă așezări, Israelul a pus mâna pe vaste suprafețe de pământ drept „pământ de stat”. În același timp, guvernul lui Netanyahu a respins în mod repetat înființarea oricărui stat palestinian. Autoritatea palestiniană a lui Abbas s-a limitat la controlul enclavelor divizate împrăștiate în Cisiordania.

Palestinienii și-au prezentat argumentele în Audierile din februarieLa audiere, Al-Maliki a acuzat Israelul de apartheid și a îndemnat Curtea Supremă a ONU să declare că ocuparea de către Israel a teritoriilor pe care palestinienii caută să le anexeze este ilegală și trebuie să se încheie imediat și necondiționat pentru ca orice speranță a unui viitor cu două state rămâne.

O hotărâre conform căreia politicile Israelului încalcă legea internațională ar „izola și mai mult Israelul la nivel internațional, cel puțin din punct de vedere legal”, a declarat Erwin van Veen, cercetător senior la think tank-ul Clingendael din Haga, înainte de decizie.

El a spus că o astfel de hotărâre va elimina „orice fel de bază legală, politică și filosofică pentru proiectul expansionist israelian”. Ar putea duce, de asemenea, la o creștere a numărului de țări care recunosc statul palestinian, în special în lumea occidentală, după ce Israelul a recunoscut un stat palestinian. Un exemplu recent în acest sens este Spania, Norvegia și IrlandaEl a spus.

Nu este prima dată când Curții Internaționale de Justiție i se cere să își exprime opinia juridică cu privire la politicile israeliene. În urmă cu două decenii, instanța a decis că Israelul nu respectă drepturile fundamentale ale omului. Zidul apartheidului din Cisiordania „Aceste măsuri au fost „contrare dreptului internațional”. Israelul a boicotat aceste măsuri, spunând că sunt motivate politic.

READ  Activista pro-democrație din Hong Kong, Agnes Chow, renunță la cauțiune și se mută în Canada

Israelul spune că zidul este o măsură de securitate. Palestinienii spun că această construcție constituie o acaparare de teren pe scară largă, deoarece pătrunde în mod repetat pe teritoriul Cisiordaniei.

Curtea a spus că construcția de către Israel a coloniilor în Cisiordania încalcă legile internaționale care interzic țărilor să își transfere rezidenții pe teritoriile pe care le ocupă.

Israelul a construit peste 100 de așezări, potrivit organului de supraveghere a coloniilor Peace Now. Numărul coloniștilor din Cisiordania a crescut, de asemenea, cu peste 15% în ultimii cinci ani, ajungând la peste 500.000 de israelieni, potrivit unui grup pro-așezări. Locuitorii acestor așezări sunt cetățeni israelieni guvernați de legislația locală și deserviți de ministere guvernamentale, servicii, bănci și alte companii – integrându-i efectiv în Israel.

Israelul a anexat și Ierusalimul de Est și consideră întreg orașul capitala sa. Încă 200.000 de israelieni locuiesc în așezările construite în Ierusalimul de Est, pe care Israelul le consideră cartiere ale capitalei sale. Se confruntă cu discriminare sistemicăAcest lucru le face dificil să-și construiască case noi sau să le extindă pe cele existente.

Comunitatea internațională consideră toate așezările ilegale sau un obstacol în calea păcii, deoarece sunt construite pe terenuri pe care palestinienii caută să-și întemeieze statul.

Guvernul de linie dură al lui Netanyahu este dominat de grupurile de coloniști și de susținătorii lor politici. Netanyahu i-a dat ministrului său de finanțe, Bezalel Smotrich, un fost lider de coloni, funcția de ministru de finanțe. Putere fără precedent asupra politicii de reglementareSmotrich a folosit această poziție pentru a întări controlul Israelului asupra Cisiordaniei, promovând planuri de a construi mai multe case de așezări și legitimând avanposturi.

___

Contribuție de scriitoarea Edith M. Lederer de la Associated Press a scris acest articol de la Națiunile Unite.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *