11 februarie 2021 11:12 (UTC + 04: 00)
752
tendințe Interviu exclusiv cu Ministrul român al Energiei, Virgil Daniel Popescu, înainte de a șaptea ședință a Comitetului consultativ pentru coridorul de gaze din sud
Întrebarea: Azerbaidjanul și-a lansat coridorul sudic de gaze la sfârșitul anului 2020, când a adus pentru prima dată gazul caspic în Europa. Care sunt căile și perspectivele pentru România de a se alătura acestui proiect? Care este activitatea desfășurată în România în acest sens?
Răspuns: În primul rând, aș dori să felicit Republica Azerbaidjan și toate țările care participă la implementarea acestui proiect strategic energetic pentru această realizare imensă care are un impact mare în ceea ce privește creșterea securității aprovizionării cu energie în Europa.
De la prima participare, în 2018, la ședința consiliului consultativ al coridorului sudic de gaze, România și-a afirmat sprijinul activ și angajamentul de a participa concret la succesul proiectului Coridorului sudic, prin adăugarea de noi elemente de infrastructură pentru dezvoltarea legăturii energetice. În fazele de extindere prevăzute pentru acest proiect. Acesta este cazul gazoductului BRUA, care, împreună cu legătura dintre România și Bulgaria, reprezintă o legătură importantă între Coridorul de gaze din sud, Europa Centrală și Balcani. Prima fază a dezvoltării conductei de gaz BRUA a fost finalizată în noiembrie 2020, conform programului de implementare, fără întârziere. Conducta va asigura un grad suficient de interconectare cu țările vecine și va crea o nouă rută pentru transportul gazelor naturale la nivel regional, din diferite surse de aprovizionare, inclusiv din regiunea Caspică.
Gazoductul BRUA, o componentă importantă a coridorului vertical de gaze, este o parte integrantă a sistemului național de transport al gazelor din România și are o serie de puncte forte: o infrastructură de transport a gazelor a fost deja finalizată, sigură și viabilă și se ocupă de piețele potențial de consum. Cele mari, cum ar fi piețele din Europa de Est și Centrală.
Planurile de extindere a coridorului sudic al gazelor sunt de un interes deosebit, deoarece este nevoie de noi furnizori de gaze în țările balcanice și în sud-estul Europei, care depind în continuare de o singură resursă. Aceste planuri ar trebui să profite de oportunitățile și nevoile pieței europene a gazelor cât mai curând posibil și să ia în considerare, având în vedere direcția clară stabilită la nivelul UE pentru sectorul energetic din perspectiva utilizării combustibililor fosili – un nivel redus de carbon economie. De aceea trebuie să profităm fără întârziere de toate oportunitățile pe care ni le oferim în sectorul gazelor naturale. Prin urmare, sperăm să reluăm discuțiile bilaterale cu autoritățile azere pentru a ajunge la un acord asupra încheierii unui memorandum de înțelegere pentru a analiza oportunitățile de utilizare a infrastructurii de transport oferite de interconectorul RO-BG și conducta de gaz BRUA în următoarele etape ale gazului sudic Coridor datorită impactului comercial pozitiv al ambelor părți și importanței sporirii securității energetice.
Î: Care sunt principalele caracteristici ale cooperării energetice dintre România și Azerbaidjan în prezent? Cum pot cele două țări să își extindă în continuare cooperarea în sectorul energetic?
R: România apreciază în special parteneriatul strategic energetic cu Republica Azerbaidjan și cooperarea îndelungată și fructuoasă în sectorul energetic, precum și participarea activă a Azerbaidjanului la eforturile comune de sporire a securității energetice în Europa, în special prin rolul său major în dezvoltare . Coridorul de gaze din sud.
România participă activ la dezvoltarea unei rețele moderne și eficiente de transport al gazelor naturale în regiune, fapt pe care România l-a demonstrat deja prin finalizarea primei faze a gazoductului BRUA, partea principală a coridorului vertical de gaz, care va conecta sisteme de transport de gaze din Grecia, Bulgaria, România, Ungaria și Austria care pot Pentru a achiziționa o parte din volumele de gaze care vor fi transportate prin infrastructura Coridorului Sudic. Sperăm că România va deveni parte a acestei echipe extraordinare care a pus în practică acest ambițios proiect energetic, care a deschis o nouă cale de aprovizionare către Europa.
Aș dori, de asemenea, să menționez că două dintre cele mai importante companii românești din sectorul gazelor naturale, ROMGAZ SA și TRANSGAZ SA, au o cooperare foarte bună cu compania azeră SOCAR. Cele două companii românești doresc să-și extindă activitățile pe piețele externe, să exploreze noi oportunități și să identifice variante optime și eficiente de cooperare cu SOCAR. Într-adevăr, în 2016, TRANSGAZ SA a semnat un memorandum de înțelegere cu SOCAR privind dezvoltarea cooperării, inclusiv în contextul conectării coridorului sudic de gaz cu coridorul vertical.
Î: Cum vedeți perspectivele participării SOCAR la explorare și producție în regiunea Mării Negre a României?
R: Exploatarea resurselor mari de gaze din Marea Neagră ar putea contribui decisiv la creșterea securității energetice în regiune în deceniile următoare. Pentru România, gazul natural este esențial în tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon și are un rol important în securitatea energetică națională. România are o lungă istorie a operațiunilor maritime și specialiști foarte buni în acest sector.
Când vine vorba de exploatarea resurselor energetice ale Mării Negre, ne gândim în principal la oceanul adânc al Neptunului, dar există și alte proiecte concrete menite să evidențieze oportunitățile enorme din această regiune.
În ultimii ani, partea azeră și-a exprimat interesul pentru oportunitățile oferite de descoperirea de noi câmpuri de gaze offshore în Marea Neagră. Dezvoltarea acestor resurse rămâne o prioritate pentru România, precum și atragerea investițiilor și cooperarea cu importante companii internaționale care au cunoștințele și tehnologia necesare.
Î: Cum ați evalua operațiunea SOCAR actuală în România?
R: SOCAR este implicat în proiecte energetice europene majore menite să sporească securitatea energetică în Europa. Ne face plăcere să vedem că România se numără printre direcțiile prioritare pentru dezvoltarea afacerii SOCAR, nu numai în domeniul operațiunilor de vânzare cu amănuntul, ci și, sperăm, în viitor, în ceea ce privește transportul gazelor naturale azere în Europa.
Din 2011, SOCAR este prezent pe piața din România și a stabilit deja o rețea extinsă de stații de benzină la nivel național. SOCAR PETROLEUM are în prezent 61 de benzinării în 24 de provincii (din 40) din România. Deja un jucător important pe piața noastră, SOCAR PETROLEUM este stațiile de alimentare ale SOCAR – un brand familiar și respectat de șoferi români.
–
Urmăriți-ne pe Twitter Încorporați un Tweet
„Organizator. Scriitor general. Prieten al animalelor de pretutindeni. Specialist în cultură pop. Expert în internet amator. Explorator.”