Agenda schimbărilor climatice are un mare interes pentru economia și sistemul financiar românesc

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isarscu, a declarat marți că agenda schimbărilor climatice are o pondere mare în economia și sistemul financiar românesc, atât în ​​ceea ce privește oportunitățile, cât și costurile, în cazul în care tranziția verde este amânată. Conferință de presă pentru prezentarea raportului Comitetului național de supraveghere macroprudențială (CNSM)

„Principala concluzie a analizei de către membrii grupului de lucru al Consiliului Național Meteorologic arată că agenda schimbărilor climatice prezintă un mare interes pentru economia românească și pentru sistemul financiar, atât în ​​ceea ce privește oportunitățile, cât și costurile, dacă tranziția verde este întârziată Grupul de lucru a identificat 16 propuneri de recomandări care acoperă trei domenii: Creșterea durabilă a accesului la finanțare pentru proiecte legate de agenda schimbărilor climatice; precum și conștientizarea impactului schimbărilor climatice asupra societății și a sistemului financiar. ”

El a reamintit că, la ședința din 3 iunie, Consiliul General al Consiliului Meteorologic Național a analizat propunerile cuprinse în raport și a decis să adopte o recomandare către Guvern, BNR și ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară) pentru a pune în aplicare propunerile de politici formulate în acest document. .

Guvernatorul Băncii Naționale din Bahrain a subliniat că noile probleme încep să atragă atenția băncilor centrale: reevaluarea strategiilor de politică monetară, impactul schimbărilor climatice și al digitalizării asupra economiei, valutelor și activelor digitale și promovarea diversificării și sustenabilității. (…) Monitorizarea acestora necesită, în acest moment, o expertiză relativ nouă, formată din diverse expertize în mișcare și echipe multidisciplinare care includ, alături de specialiști în economie și finanțe, oameni cu cunoștințe și experiență în alte domenii.

Potrivit acestuia, raportul este rezultatul muncii a aproximativ 90 de persoane care s-au întâlnit într-un grup de lucru cu reprezentanți ai diferitelor instituții. Grupul menționat este format din reprezentanți ai ministerelor relevante, ai administrației prezidențiale, ai Băncii Naționale din Bahrain, ai Fondului de Solidaritate African, ai instituțiilor de credit, ai finanțatorilor internaționali (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, Banca Mondială), sectorul privat și asociații similare.

Guvernatorul a precizat că, în timp ce președintele Fed, Jerome Powell, a susținut că banca centrală trebuie să rămână în mandatul de a menține stabilitatea prețurilor și că nu poate stabili o politică de combatere a schimbărilor climatice, acel rol este rezervat guvernelor și reprezentanților aleși și Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, a insistat că băncile centrale nu își pot îndeplini pe deplin mandatul de a controla inflația dacă nu intervin agresiv asupra problemelor ridicate de schimbările climatice.

Dincolo de aceste diferențe de opinie, a spus el, apare un consens fundamental, în special la nivelul UE, că, deși băncile centrale nu au un rol de lider în agenda schimbărilor climatice și nu pot înlocui politicile fiscale sau industriale, ele pot contribui. În mod semnificativ din multe perspective: creșterea gradului de conștientizare a societății cu privire la efectele schimbărilor climatice, îmbunătățirea transparenței, sprijinirea finanțării ecologice, evaluarea riscurilor și multe alte domenii care par a fi articulate ca consensuale.

În plus, în septembrie 2020, BNR a aderat la Rețeaua băncilor centrale și a autorităților de supraveghere financiară pentru ecologizarea sistemului financiar și la rețeaua pentru ecologizarea sistemului financiar, NGFS. În același timp, BNR a facilitat dezbaterea privind schimbările climatice, care a fost un subiect major al simpozionului anual privind stabilitatea financiară, care a fost organizat în cooperare cu Fondul Monetar Internațional în 2019, la București.

READ  România și Bulgaria aderă anul acesta la spațiul Schengen

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *