BRUXELLES (Reuters) – Aliații NATO au organizat miercuri un exercițiu militar pentru a testa apărarea antiaeriană și antirachetă în România, la aproape o săptămână după ce o rachetă rătăcită a lovit Polonia, evidențiind lacunele din blindajul alianței pe cer.
Comandamentul aerian NATO din Ramstein, vestul Germaniei, a declarat că un sistem francez de apărare aeriană desfășurat în România a respins un atac simulat al avioanelor de luptă aliate.
Acesta a adăugat că la exerciții au participat avioane de luptă turcești F-16, eurofighters spaniole, avioane americane destinate războiului electronic și avioane franceze Rafale care zboară de pe portavionul Charles de Gaulle.
„Ca răspuns la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, continuăm să ne consolidăm descurajarea și apărarea în partea de est a alianței”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu.
Acesta a spus că coaliția a adăugat mai multe avioane de luptă și avioane de supraveghere în patrulare, împreună cu mai multe apărări aeriene terestre și nave capabile de apărare aeriană pe mare.
Ea a menționat că „exerciții ca acesta asigură că forțele NATO sunt capabile să lucreze împreună și să rămână pregătite să răspundă oricărei amenințări din orice direcție”.
Franța a desfășurat sistemul de apărare antiaeriană SAMP/T în România din luna mai. Este conceput pentru a proteja câmpurile de luptă și locațiile sensibile, cum ar fi aeroporturile și porturile maritime, de rachetele de croazieră, avioane, drone și rachete balistice tactice.
Câțiva alți aliați au mutat astfel de arme pe flancul estic al NATO după invazia rusă a Ucrainei: unități de pompieri germane Patriot au fost dislocate în Slovacia, Statele Unite au operat rachete Patriot în Polonia, iar Spania a trimis sisteme NASAMS în Letonia.
Cu toate acestea, prăbușirea a ceea ce pare a fi o rachetă ucraineană rătăcită de apărare aeriană în Polonia, săptămâna trecută, a evidențiat necesitatea ca NATO să umple mai multe găuri în scutul său aerian.
După Războiul Rece, mulți aliați NATO au redus numărul de unități concentrate pe amenințările din cer, reflectând evaluarea că, în viitor, ar trebui să facă față doar unei amenințări limitate cu rachete venite din țări precum Iranul.
Această percepție s-a schimbat dramatic odată cu invazia rusă, care i-a determinat pe Aliații NATO să caute să crească stocurile de muniție și să rezolve deficiențele apărării aeriene.
Reportaj de Sabine Siebold. Editat de Frank Jack Daniel
Standardele noastre: Principiile de încredere Thomson Reuters.
„Cititor lipsit de apologie. Maven de socializare. Iubitor de bere. Fanatic al mâncării. Avocat pentru zombi. Aficionat cu bacon. Practician web.”