Analiză: Cum ar trebui să procedeze NATO cu raportarea emisiilor

NATO anunta dezvolta-l Metodologia de analiză a emisiilor de gaze cu efect de seră În 2022. Publicat metodologie Este o mișcare binevenită, mai ales că a fost dezvoltată în absenta Un standard internațional agreat sau, într-adevăr, o cerință cuprinzătoare de raportare militară în conformitate cu Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice. Metodologia se bazează pe Protocolul privind gazele cu efect de serăși descrise ca fiind inspirate de cele mai bune practici ale membrilor NATO. Cadrul nostru de raportare a emisiilor militare propus a fost publicat în 2022, deoarece nu existau alte linii directoare la acel moment și, prin urmare, este util ca o comparație cu metodologia NATO.

O abordare de raportare intermilitară este vitală pentru promovarea transparenței, pentru a conduce acțiuni de atenuare și pentru a permite măsurarea comparativă a performanței între țări. Mai important, publicarea publică a metodologiei NATO recunoaște necesitatea transparenței. Metodologia își definește clar scopul și că se aplică numai organismelor și structurilor NATO, și nu membrilor NATO.

Cu toate acestea, este Sincer Exclude emisiile din operațiunile și misiunile conduse de NATO și alte activități, cum ar fi antrenamentele și exercițiile. Nu a fost furnizată nicio justificare pentru această excludere semnificativă și nu a fost oferit niciun interval de timp pentru când sau într-adevăr dacă acest lucru ar putea fi abordat. Având în vedere lacune mari în domeniul raportării emisiilor între membrii NATO, nu este clar dacă și cum vor fi captate astfel de date privind emisiile, fără îmbunătățiri semnificative în practica națională. În plus, cadrul propus de noi a definit categorii suplimentare de emisii, ceea ce am numit Scope 3 plus, care se referă în mod specific la emisiile legate de conflict. Metodologia NATO nu indică nicio categorie privind emisiile din aceste surse sau cum ar putea fi abordate în viitor.

În ciuda acestor omisiuni, metodologia este un prim pas important în stabilirea așteptărilor inițiale, permitând baza pentru stabilirea obiectivelor de reducere și informarea obiectivelor de îmbunătățire. Deși nu vizează membrii NATO In sinea lui – așa cum se menționează în metodologie – pot fi încă utilizate pentru a facilita raportarea acestora. Metodologia este prezentată ca fiind validată independent, cu recomandări „Sunt luate în considerare ca parte a unui ciclu de îmbunătățire continuă”. Acest lucru este pozitiv, dar partea de validare nu este numită și nu este furnizată nicio declarație de verificare sau confirmare a unei terțe părți, ca cerințe standard de bună practică. Ne așteptăm să vedem acest lucru în editările viitoare, împreună cu justificări pentru orice ștergere, precum și cu termene pentru remedierea lacunelor de date și îmbunătățiri ale raportării.

Metodologia prevede că acoperă „proiectul NATO”, inclusiv instalațiile și instalațiile NATO civile și militare. Cu toate acestea, organismele notificate incluse nu par să includă toate unitățile NATO și nu există o notă explicativă cu privire la motivul pentru care unele unități au fost excluse, în mod legitim sau în alt mod. Nici nu există o indicație specifică a rezultatelor care vor fi partajate public: metodologia se referă doar la un raport anual intern al emisiilor. Aspirația declarată a NATO este de a fi lider în securitatea climatică, dacă acea aspirație trebuie văzută ca fiind credibilă, trebuie să fie în fruntea transparenței. Aceasta înseamnă comunicarea performanței de atenuare prin rapoarte publice anuale și susținerea semnificației reducerilor către membrii săi în mod continuu.

În general, publicarea metodologiei este o recunoaștere importantă a necesității de raportare a emisiilor militare și a principiului conform căruia raportarea ar trebui să fie transparentă. Cu toate acestea, vor fi necesare îmbunătățiri substanțiale dacă această metodologie va aduce o contribuție semnificativă la stimularea decarbonizării.

READ  Sumitomo Electric din Japonia mută producția din Ucraina în România și Maroc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *