Ashoka România prezintă luna octombrie ca lună a finanțelor sociale, un eveniment complex care include numeroase discuții cheie pentru antreprenorii sociali, unde colaborarea intersectorială este calea preconizată și fezabilă în beneficiul tuturor. Finanțarea socială nu este un subiect popular pe piața din România, dar Ashoka își propune să sprijine construirea unui sistem sănătos de finanțare socială care să permită pe termen mediu și lung să șteargă problema accesului la finanțare pentru antreprenorii sociali existenți sau potențiali. Business Review a vorbit cu Anna Murray, Country Director al Fundației Ashoka România, despre modul în care finanțarea socială poate fi o soluție pentru antreprenori.
Poți descrie ce înseamnă finanțarea socială, pur și simplu? În ce se deosebește de finanțare așa cum o cunoaștem?
Aș spune că este un semn al maturității „sectorului bun” și o recunoaștere a faptului că noi, ca societăți, începem să trecem de la doar rentabilitatea indicatorilor investiționali la revenirea la societate ca indicatori de performanță. Privind atât modelul de afaceri, cât și modelul de impact, este acum o călătorie de învățare în sectoare pe care le reunim, indiferent dacă suntem antreprenori sociali, organizații de sprijin, brokeri sau finanțatori.
Puteți furniza câteva exemple ale unei probleme sistematice pe care o abordează finanțele sociale și cum se realizează acest lucru?
Privind în rețeaua noastră de antreprenori sociali din peste 3.800 de bursieri Ashoka din peste 90 de țări, toți au probleme sistemice esențiale, cum ar fi accesul la sănătate, educație, oportunități sporite pentru tinerii din zonele rurale și multe altele. Este nevoie de rețele complexe de aliați și parteneri pentru a se angaja în viziunea pe termen lung și misiunea unui efort, iar toate aceste relații și implicații trebuie să fie durabile. Și sustenabilitatea financiară în special, așa cum am văzut fragilitatea sectorului în timpul pandemiei. Finanțarea socială oferă acest cadru în care așteptările, performanța și leadershipul se amestecă pentru a accelera impactul social și sustenabilitatea financiară în același timp. Oferă spațiu pentru a se concentra mai mult pe construirea unor relații pe termen lung între finanțatori și antreprenori sociali, pentru a trece la o colaborare mai puternică între sectoare.
Cum crește finanțarea socială în toată România și care sunt unele dintre provocările cu care se confruntă?
Ecosistemul românesc al instituțiilor sociale (SE) și economia socială se află încă într-un stadiu incipient al dezvoltării sale. Ultimul cadru juridic (Legea 219/2015), care stabilește o distincție clară între întreprinderile private și proiectele de incluziune socială și recunoaște un sector deja existent format mai ales din asociații și instituții (mai mult decât cooperative sau modele mixte) cu obiective sociale și guvernanță democratică.
Se estimează că peste 15.000 de noi antreprenori sociali certificați și peste 1.500 de întreprinderi sociale în 2020-2021 vor fi înființați și susținuți timp de 12-18 luni din fonduri UE, din nou fără o strategie care să le sprijine scalarea și fără finanțarea unui instrument pentru asigurarea sustenabilității sale .
Definiția Ashoka România a permis antreprenorilor sociali din România să identifice peste 1.000 de agenți ai schimbării sau inovatori sociali într-o primă, dar cu siguranță nu cuprinzătoare cartografiere efectuată în 2017. Cu toate acestea, conform Raportului național privind antreprenoriatul social (Ashoka România, 2018), Lipsa publicului și finanțarea privată a fost citată ca prima barieră în calea inovării sociale din România. Pentru a crește capacitatea SE, de atunci, Ashoka România a organizat mai multe sesiuni de instruire privind impactul social, schimbarea sistemului și raportarea socială cu SE. În cadrul acestor reuniuni, a fost subliniată necesitatea schimbului de cunoștințe și a educației atât pentru potențiali și potențiali investitori, cât și pentru necesitatea de a beneficia de capital pacient din partea investitorilor înger și a structurilor de garanție accesibile UE.
Care este starea investițiilor sociale în țară? Are România numărul necesar de investitori și idei pentru a avea un impact?
Putem vedea indicii clare ale dorinței de a explora investițiile de impact în România. Pe măsură ce ESG devine mai puternic ca standarde, vom vedea dezvoltarea mai multor instrumente și programe financiare. Dacă investițiile climatice și ecologice s-au jucat deja în „marea ligă”, la fel și guvernarea, acum este momentul să creștem contribuțiile de impact social. Ambele părți (dă / primesc) trebuie să construiască încredere și înțelegere reciprocă și aici ne aflăm acum; Ambele părți trebuie să se cunoască în mod activ, deoarece nu au avut prea multe contacte în trecut. Ambele părți trebuie să colaboreze pentru a crea instrumente financiare noi și inovatoare care să sprijine antreprenorii sociali să devină mai rezistenți și rezilienți.
De ce este atât de importantă cooperarea pentru afaceri? Care este cea mai mare provocare în a face sectoarele să lucreze împreună?
Am lansat recent un raport, „Îmbrățișând complexitatea. Către o înțelegere comună a sistemelor de finanțare în schimbare”, unde explicăm în detaliu și cu exemple de ce ajută colaborarea. Pentru a face apel, există cinci principii și practici rezultate: adoptarea unei mentalități a sistemelor prin clarificarea sistemelor pe care doriți să le schimbați, susținerea căilor în evoluție către schimbarea sistemelor prin finanțarea liderilor de sisteme cu viziuni transformatoare, lucrând în parteneriat adevărat, fiind pregătit pentru mult timp -implicarea pe termen și, cel mai important, colaborarea cu alte părți interesate.
Care sunt principalele provocări asociate cu sporirea atractivității finanțelor sociale?
O înțelegere comună a performanței și dezvoltarea instrumentelor din ce în ce mai descentralizate și participative sunt principalele provocări.
Cum credeți că finanțele sociale vor modela viitorul în România?
Acesta va contribui la un impact social mai mare, dar va crește și reziliența sectorului, va spori înțelegerea actorilor financiari, a publicului larg și a instituțiilor despre impactul social și va crea politici publice. Este mai mult decât o simplă modernizare a instituțiilor sociale.
„Cititor lipsit de apologie. Maven de socializare. Iubitor de bere. Fanatic al mâncării. Avocat pentru zombi. Aficionat cu bacon. Practician web.”