Cu două ore înainte de căderea guvernului prim-ministrului Florin Seto, pe 5 octombrie, Banca Națională Română (BNR) și-a ridicat rata politicii monetare cu 25 de puncte de bază la 1,5%.
Această mișcare a condus la începutul preconizat al ciclului de normalizare a ratei dobânzii. Creșterea ratei era așteptată pe scară largă, deși momentul a surprins analiștii care se așteptaseră la o creștere a ratei în noiembrie.
Deteriorarea bruscă a situației politice din ultimele săptămâni este probabil să cântărească semnificativ asupra deciziei Băncii Centrale, care operează un sistem gestionat al cursului de schimb variabil.
BNR a confirmat că așteptările privind inflația vor fi revizuite în sus.
Într-un comunicat, Banca Centrală a declarat că „evaluările actuale indică așteptările unei creșteri a ratei inflației anuale într-o perioadă scurtă de timp la valori mult mai mari decât cele preconizate anterior”.
Ionot Dumitro, economist-șef la Raiffeisen Bank, a declarat săptămâna trecută că prețurile mai mari la energie vor crește rata inflației de la 5,25% în august la 7,3% la sfârșitul anului. Inflația de la sfârșitul anului ar putea depăși 5,6%, care este cea mai recentă prognoză a autorității monetare, a fost de acord, în același timp, Adrian Vasilescu, consilier pentru comunicare la BNR.
Rata anuală revizuită a inflației CORE2 a crescut la 3,0% în iulie, de la 2,9% în iunie și la 3,2% în august, astfel ușor peste așteptări, a declarat Banca Națională din Bahrain în decizia sa de politică monetară din 5 octombrie.
Raportul BNR a explicat că creșterea inflației este rezultatul unei combinații de efecte secundare ale cererii și ofertei – prețuri mai mari pentru unele mărfuri, inclusiv produse alimentare agricole și costuri mai mari de energie și transport.
Toate componentele majore ale cererii agregate au contribuit la redresarea bruscă a dinamicii PIB anuale, deși în mod semnificativ diferite, a explicat banca centrală. Contribuția investițiilor nu a fost printre principalii factori – o clarificare relevantă în contextul în care guvernul pretinde o schimbare semnificativă de la consum la creșterea condusă de investiții. Acest lucru nu a fost încă, a sugerat BNR.
Principalul factor determinant al inflației recente a fost consumul privat – al cărui avans a fost totuși mai mic decât se aștepta în termeni anuali – și a cărui contribuție urmează îndeaproape schimbarea stocurilor.
O contribuție pozitivă, deși mai modestă, a fost făcută de formarea brută de capital fix, în contextul creșterii semnificativ mai rapide a construcțiilor noi, în principal în detrimentul construcțiilor rezidențiale, care a depășit efectul scăderii observate a dinamicii investițiilor nete în echipamente (inclusiv echipamente de transport).
„Cititor lipsit de apologie. Maven de socializare. Iubitor de bere. Fanatic al mâncării. Avocat pentru zombi. Aficionat cu bacon. Practician web.”