România a ajuns la capătul unui drum de 15 ani.
Ieri, Comisia Europeană a confirmat că țara a făcut progrese suficiente în reformele judiciare și în lupta împotriva corupției și a acordat închiderea oficială a așa-numitului Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV).
CVM este un program special de monitorizare a statului de drept care a fost lansat în ianuarie 2007, când România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană. La acea vreme, ambele țări erau considerate cu mult în urmă în standardele judiciare în comparație cu restul blocului.
Scopul operațiunii a fost de a reduce acest decalaj și de a ajuta cele două țări să se alinieze la alte state membre și să asigure aplicarea corectă a legislației UE.
Comisia Europeană a încetat cenzura bulgară în 2019, după ce a concluzionat că îndeplinește toate condițiile necesare.
În cazul României, așteptarea a fost și mai lungă: după ani de progrese continue, Comisia Europeană a detectat un avânt „în scădere” între 2017 și 2019 și a făcut recomandări suplimentare.
Ulterior, România și-a luat slăbiciunea și a injectat „un impuls reînnoit” procesului MCV, realizând obiectivele rămase, inclusiv reforme legate de imunitatea politică a membrilor parlamentului, conflictele de interese și recuperarea bunurilor criminale.
Săptămâna aceasta, comisie anunta Progresul cu privire la toate problemele restante a fost suficient și capitolul privind Mecanismul de verificare a identității este închis oficial.
„După cincisprezece ani de aderare, rezultatele raportului reflectă eforturile României și intrarea acesteia în logica consolidării poziției noastre europene.” El a spus Nicolae Ionel Sioc, premierul României, ca răspuns la știri.
„Rămânem ferm ancorați în viziunea pro-europeană clară și pe termen lung a României, o viziune europeană bazată pe unitate, democrație, statul de drept și valori împărtășite în mod egal de toate statele membre”.
Drept urmare, România nu va mai fi supusă nicio cenzură personalizată: sistemul său judiciar va fi monitorizat în cadrul raportului anual privind statul de drept, pe care Comisia Europeană îl aplică tuturor celor 27 de state membre.
Totuși, asta nu înseamnă că corupția nu mai este o problemă în țară.
România rămâne una dintre țările cel mai jos clasate din Uniunea Europeană Indicele de percepție a corupției TI, cu un scor slab de 45/100.
in acest an Raportul statului de dreptComisia Europeană a remarcat că, deși România a făcut pași în îmbunătățirea legislației sale anticorupție, unele aspecte cheie, cum ar fi regulile privind ușile rotative, finanțarea partidelor politice și protecția avertizorilor, rămân fragmentate sau lipsesc.
„Cititor lipsit de apologie. Maven de socializare. Iubitor de bere. Fanatic al mâncării. Avocat pentru zombi. Aficionat cu bacon. Practician web.”