Bulgaria și România fac primii pași către vasta zonă fără vize a Europei

În ciuda apartenenței parțiale, ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime dintre cele două țări are o mare valoare simbolică.

Admiterea în Spațiul Schengen este considerată o „o piatră de hotar importantă” pentru Bulgaria și România și simbolizează „problema demnității și apartenenței la Uniunea Europeană”, potrivit analistului de politică externă Stefan Popescu.

„Orice român care trebuia să meargă pe un coridor separat de alți cetățeni europeni s-a simțit tratat diferit”, a declarat el pentru AFP.

Ivan Petrov, un director de marketing bulgar în vârstă de 35 de ani, care locuiește în Franța, a spus că este încântat de călătoriile mai puțin stresante și de timpul pe care l-ar putea economisi.

Odată cu aderarea Bulgariei și României de duminică, Spațiul Schengen va include 29 de membri – 25 din cele 27 de state membre UE, plus Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein.

Potrivit guvernului român, regulile Schengen vor fi aplicate în patru porturi maritime și 17 aeroporturi, Aeroportul Otopeni al țării, lângă capitala București, fiind cel mai mare hub pentru zboruri Schengen.

Guvernul a spus că mai mult personal, de la poliția de frontieră și ofițeri de imigrație, vor fi dislocați în aeroporturi „pentru a sprijini pasagerii și a-i detecta pe cei care vor să profite de părăsirea ilegală a României”.

De asemenea, vor fi efectuate inspecții aleatorii pentru a detecta persoanele care poartă documente falsificate și pentru a combate traficul de persoane, inclusiv minori.

Atât Bulgaria, cât și România speră să se integreze pe deplin în spațiul Schengen până la sfârșitul anului, dar Austria încă nu a dat înapoi în a le permite să se alăture pe calea aerului și pe mare.

Croația, care a aderat la Uniunea Europeană după România și Bulgaria, a devenit în ianuarie 2023 al 27-lea membru al spațiului Schengen.

Înființată în 1985, peste 400 de milioane de persoane pot călători liber în spațiul Schengen fără controale la frontierele interne.

În timp ce unii au motive să sărbătorească, șoferii de camion, care se confruntă cu cozi interminabile la granița cu vecinii lor europeni, se simt lăsați deoparte.

La începutul acestei luni, unul dintre principalele sindicate din transportul rutier din România a cerut „măsuri urgente” pentru a realiza cât mai curând posibil integrarea deplină în Spațiul Schengen, deplângând pierderile financiare uriașe cauzate de așteptarea îndelungată.

„Companiile de transport din România pierd miliarde de euro în fiecare an, doar din cauza timpilor lungi de așteptare la graniță”, a spus secretarul general Radu Deniscu.

Potrivit sindicatului, șoferii de camion așteaptă de obicei între 8 și 16 ore la granița cu Ungaria și 20 până la 30 de ore la granița cu Bulgaria, vârful atingând trei zile.

Companiile bulgare și-au exprimat, de asemenea, furia față de progresul lent.

„Doar trei la sută din mărfurile bulgare sunt transportate pe calea aerului și pe mare, iar restul de 97 la sută pe uscat”, a declarat Vasil Filev, președintele Asociației Capitalei Industriale din Bulgaria (BICA).

„Deci suntem în spațiul Schengen la trei procente și nu știm când vom fi acolo cu restul de 97 la sută”, a spus el pentru AFP.

Atât Bucureștiul, cât și Sofia au spus că nu se va întoarce înapoi.

„Nu există nicio îndoială că acest proces este ireversibil”, a declarat luna aceasta ministrul român de Interne Cătălin Preduiu, adăugând că „ar trebui să fie finalizat până în 2024 cu extinderea frontierelor terestre”.