BUCUREȘTI – Pe 12 octombrie, un pescar din Moeciu, în provincia Brașov, central românesc, a căzut într-o râpă, înainte ca în cele din urmă serviciul de salvamont al țării să-l salveze.
Însoțit de doi vânători slovaci, cehul a întâmpinat dificultăți în timp ce urmărea celebra capră neagră a României, o fiară agilă care are capacitatea de a traversa versanții muntilor cu viteze de până la 50 de kilometri pe oră, făcând-o pradă dificilă.
Terenul accidentat, puțin populat și fauna sălbatică diversă fac din România o destinație populară pentru vânătorii care caută provocări mai mari decât cei din Europa de Vest. Dar această popularitate a stârnit și îngrijorări, semnalate cu voce tare de grupurile de conservare, că caprele negre din România sunt din ce în ce mai amenințate și ar putea într-o zi să dispară.
Potrivit polițiștilor brașoveni, cei trei străini aveau permise de vânătoare de capre negre în fondul de vânătoare Moichiu, deținut de Asociația de Vânătoare și Vânătoare Sportivă Brașov.
Pescuitul este o afacere mare în România. Potrivit unei investigații a serviciului român RFE/RL, străinii pot plăti între 700 și 10.000 de euro (811 dolari – 11.600 dolari) pentru o excursie de vânătoare de capră neagră acolo. Acesta este mult mai ieftin decât pachetele similare din locații din Europa de Vest, cum ar fi Elveția, Italia sau Austria. O excursie similară în Italia ar putea costa până la 25.000 de euro, a spus Florin Dadis, expert în turism pescuit.
Caprele negre, cunoscute și sub numele de capre, se găsesc în habitatele muntoase din întreaga Europă. Ierbivorele trăiesc în grupuri de cel puțin cinci, conduse de femele mai în vârstă și pot trăi până la 20 de ani. Cunoscute pentru agilitatea lor, caprele pot sări până la doi metri înălțime și pot atinge viteze incredibile, chiar și atunci când urcă pante abrupte.
Pe bookyourhunt.com, o platformă internațională care vinde servicii de pescuit, prețul mediu pentru un pachet de pescuit în România este între 2.000 și 3.000 de euro pentru un sejur de trei sau patru zile. Pachetul include pescuit, cazare, transferuri la aeroport și mâncare și băutură.
„Zonele muntoase din Ritzat, Bosigi, unde sunt capre negre, sunt slab populate. Sunt cu adevărat sălbatice și ideale pentru astfel de activități”, a spus Dadis. „În Elveția și Austria caprele negre sunt în zonele turistice și vânătoarea este mai periculoasă. Aici caprele negre nu trăiesc în grupuri de sute așa cum am văzut în Austria sau Elveția.
El a adăugat că mulți dintre pescari nu provin din Europa de Vest, ci din țări arabe, din Europa Centrală sau din fosta Uniune Sovietică.
Potrivit Ministerului Mediului din România, în țară sunt peste 8000 de capre negre. În fiecare an, departamentul acordă cote asociațiilor de vânătoare din întreaga țară pentru a limita numărul de capre negre care pot fi ucise. Ultimele cote înseamnă că între 400 și 600 de capre au voie să vâneze în fiecare an.
Cu toate acestea, grupurile de conservare au respins cifrele ministerului, spunând că numărul de capre negre din țară este mult mai mic. Ei spun că cifrele sunt exagerate pentru a permite vânătoarea continuă de capre. Ultimul sondaj independent a fost realizat de biroul din România Fundația pentru Conservarea Carpaților În 2015 și 2016, s-a estimat că în România erau 4000-6000 de capre negre.
În Europa de Vest, populația de capre negre este mult mai mare, cu aproximativ 60.000 de capre în Franța, 80.000 în Elveția, 100.000 în Italia și 250.000 în Austria.
Grupurile de conservare spun că numărul este atât de scăzut încât caprele negre din munții Fajaras, Utah și Rodna din România sunt pe cale de dispariție. În 2016, Conservation Carpathia a finalizat munca de teren în munții Făgăraș și Leaota, găsind doar 150 de capre negre. În urmă cu douăzeci și cinci de ani, numai în Munții Rodnei erau peste 1.000 de capre negre.
România a interzis deja vânătoarea unor animale care sunt văzute ca fiind din ce în ce mai pe cale de dispariție. În 2016, o nouă lege a interzis vânătoarea de pradă pentru urși și lupi.
De atunci, ONG-ul de mediu Declic a cerut interzicerea vânătorii și caprelor negre. S-a spus că propunerea a câștigat favoarea când Kostel Alexey a condus Ministerul Mediului între noiembrie 2019 și noiembrie 2020, dar proiectul de lege nu a fost niciodată prezentat Parlamentului.
În loc să ofere protecție pentru speciile pe cale de dispariție, criticii spun că parlamentul a extins drepturile pescarilor. Parlamentarul Ewan Kopsa de la Partidul Național Liberal (PNL) susține un amendament la legislația existentă din 2006, care ar crește numărul de specii care pot fi vânate, inclusiv capre negre. În octombrie, acest amendament a fost înaintat unei comisii de mediu specializate din Parlament pentru modificare, înlăturare sau vot asupra acestuia.
Kopsa a declarat Serviciului Român al RFE/RL că propunerea sa este de a eradica speciile care distrug culturile sau atacă casele. Excepții de la restricțiile de vânătoare, cunoscute sub numele de excluderi, au mai fost acordate în cazuri specifice în care oamenii sau locuințele lor sunt în pericol.
O astfel de soluție a fost acuzată în controversatul dosar în care un membru al familiei regale Liechtenstein a fost acuzat că a ucis cel mai mare urs din România contra unei taxe de 7.000 de euro la începutul acestui an.
În acest caz, Departamentul de Mediu ar fi permis ca un alt urs – o femelă mult mai mică – să fie împușcat după ce un fermier s-a plâns că animalul i-a deteriorat în mod repetat recoltele.
Moartea lui Arthur, un urs brun în vârstă de 17 ani care a fost împușcat în provincia centrală Covasna în luna mai, a fost văzută de mulți români ca un simbol al necazurilor politice și economice ale țării.
Organizațiile de conservare cred că, având în vedere ceea ce văd ca fiind numărul alarmant de scăzut de capre negre din țară, astfel de excepții ar fi o farsă.
„Caprele negre sunt o specie emblematică a Carpaților și a României. Cu toate acestea, în unele zone au fost vânate și vânate până la dispariție, ca în Munții Rodnei. În prezent sunt protejate doar în zonele în care vânătoarea este interzisă, precum parcurile naționale. ”, a explicat Florin Stoikan, care a demarat campania Declic de protejare a speciilor.
O cotă care permite uciderea a 590 de capre negre a fost deja aprobată în perioada 23 iunie 2021 – 14 mai 2022. Pentru anul precedent, s-a permis să fie ucise 510 capre; Și în anul precedent 609. Asociațiile de pescuit estimează că aproximativ 90 la sută din cota 2020 și 80 la sută din cota 2019 au murit.
Afaceri bune pentru companiile de pescuit, poate. Dar pentru conservatori, acesta este ultimul pas către punerea în pericol a unei noi specii.
Scrisă și trimisă de Marian Pavalasque la București cu contribuții de la Luke Allnutt de la RFE/RL din Praga.
„Cititor lipsit de apologie. Maven de socializare. Iubitor de bere. Fanatic al mâncării. Avocat pentru zombi. Aficionat cu bacon. Practician web.”