De altfel, independența României are forța a trei personalități. Aflați cine au fost cei care au modernizat România, scoțând-o din Evul Mediu, un gest de mare semnificație pentru întemeierea țării.
Dezvoltarea principatelor romane a fost lenta, astfel ca legislatia, educatia si totodata mentalitatea au ramas la nivelul Evului Mediu, pana pe la secolul al XIX-lea. Reforma țării romane a început în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, bazată pe principiile iluminismului modern, întrucât a reprezentat un adevărat progres în secolul următor.
Mai mulți factori au contribuit la ruperea administrațiilor romane din întunericul Evului Mediu și, astfel, la formarea statului roman modern. Câteva personalități pe care nu mulți oameni le cunosc au contribuit la această schimbare. În timpul domniei fanariotului, domnitorii au urcat pe tronul principatului și au început procesul de modernizare a Moldovei și Chiei.
Grecul Constantin Mavrochordat este însă unul dintre cei care au contribuit la modernizarea a ceea ce avea să devină statul roman. A fost stăpân al Țării Românești de șase ori și al Moldovei de patru ori. A fost un adept al sistemului de administrație asirian, care a revoluționat societatea romană.
Una dintre cele mai importante reforme ale sale a fost desființarea iobăgiei, astfel încât țăranii au fost eliberați de sub jugul boieresc în 1746 în Țara Românească și în 1749 în Moldova. Mavrocordat a investit și în educație, construind mai multe școli și biblioteci, precum și învățământul obligatoriu doar în limba română.
Personaje care au modernizat România
Un alt personaj important în acest sens a fost Alexandru Ioan Cuza, care a introdus multe reforme neobișnuite, prin care s-a putut ajunge din urmă cu Occidentul. Dintre acestea, putem aminti reorganizarea și modernizarea unor domenii atât de importante precum armata, administrația publică și învățământul.
În același timp, au fost introduse principii moderne precum egalitatea în materie de impozitare, secularizarea averii monahale, precum și dreptul de vot și reforma agrară prin proprietatea parțială a țărănimii. Tot în acea perioadă a fost adoptat Codul civil și au fost înființate camere de comerț, universități și viitoarea Politehnică, care pe atunci se numea Școala de Poduri și Drumuri. Aceste reforme îi aparțin lui Alexandru Ioan Cuza, dar și unuia dintre cei mai importanți asistenți ai săi, Mihail Kugelnicino.
Stăpânirea lui Cosa era considerată temporară, așa că politicienii și intelectualii romani și-au dorit un prinț străin, un fel de domnie în viața politică romană. Astfel, a fost ales prințul Carol de Hohenzollern. După detronarea lui Alexandru Ioan Cuza, Carol de Hohenzollern a preluat tronul principatului roman, fiind cel mai longeviv monarh din istorie.
Sub aceasta, cele două principate: Moldova și Chia au fost unite, iar independența a fost obținută ulterior. România a devenit regat în 1881, iar Carol I era regele ei. Regele Ferdinand, care a urmat tronul și nepotul lui Carol I, urma să devină primul rege al României Mari.
„Cititor lipsit de apologie. Maven de socializare. Iubitor de bere. Fanatic al mâncării. Avocat pentru zombi. Aficionat cu bacon. Practician web.”