Cluj-Napoca, București se află în fruntea clasamentului de performanță urbană a României

Cluj-Napoca, București și Sibiu sunt în fruntea clasamentului de performanță urbană a României, conform City Index, un nou etalon de evaluare a performanței urbane elaborat de Institutul Orașe Vizionare.

Indicele analizează dezvoltarea urbană a celor 41 de locuri de raion sub trei aspecte principale și anume Calitatea locului, înfloriȘi Vitalitate. În total, raportul conține 51 de indicatori și este conceput ca un instrument de lucru pentru administrațiile publice și sectorul privat, oferind rapoarte detaliate care pot sprijini luarea deciziilor informate și strategice în planificarea urbană.

Pentru a asigura o comparație echitabilă între orașe de diferite dimensiuni, scorurile pentru fiecare indicator au fost standardizate în funcție de dimensiunea orașului și de populație, pe baza Recensământului Populației și Locuințelor din 2021. Metodologia combină date statistice oficiale din diferite surse, cum ar fi Institutul Național de Statistică și ministere, cu evaluări calitative de la rezidenți și turiști Obținute de pe platforme precum TripAdvisor și Google Places.

După Cluj-Napoca, București și Sibiu, Brașov și Timișoara completează primele cinci, urmate de Iași, Oradea, Târgu Mureș, Alba Iulia și Constanța.

Când vine vorba de calitatea locului, Cluj-Napoca ocupă primul loc datorită notelor sale excelente în educație și conectivitate aeriană. Bucureștiul se află pe primul loc la parcuri și conectivitate.

Între timp, Sibiul ocupă primul loc la categoria obiective turistice şi monumente şi al doilea la categoria monumente istorice, iar Târgu Mureş ocupă primul loc la categoria spitale şi medici dintre toate cele 41 de oraşe analizate.

Resheta ocupă locul 10 printre cele mai bune orașe din punct de vedere al calității locului, cu o populație de puțin peste 58.000 de locuitori, iar conform aceluiași indice, este orașul cu cea mai bună calitate a aerului și cea mai mare amprentă verde și ocupă primul loc la ambii indicatori. .

Elementul „prosperitate” se referă la puterea economică a orașului și la interacțiunea acestuia cu dinamica socială. Acesta acoperă performanța afacerilor, inovarea, finanțele publice și efectele economiei asupra demografiei și oportunităților individuale, cu analiza indicatorilor economici și sociali.

La această componentă, Bucureștiul ocupă primul loc, urmat de Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu, Oradea, Slatina, Alba Iulia, Iași, Brașov și Arad, care completează primele zece.

Bucureștiul excelează și în competitivitate urbană și niveluri salariale, dar ocupă ultimul loc în criminalitate și modest în atragerea de bani europeni în raport cu populația sa. Cluj-Napoca ocupă primul loc în ceea ce privește intensitatea antreprenoriatului și are cea mai scăzută rată a șomajului, dar are cea mai scăzută accesibilitate a locuințelor în comparație cu salariile și prețurile locuințelor.

Demonstrează dinamismul cultural, social și demografic al orașului, evidențiind capacitatea acestuia de a crea o atmosferă atractivă și plină de viață. Această componentă include diversitatea culturală și sportivă, diverse opțiuni de divertisment și interacțiuni sociale, care împreună contribuie la o experiență urbană unică.

Sibiul se află în fruntea topului celor mai pline de viață orașe, urmat de Cluj-Napoca, în timp ce Bucureștiul ocupă locul trei. Constanţa şi Braşov completează primele cinci.

În ansamblu, analiza relevă o concentrație mare de orașe performante în Arcul Carpatic. Din primele 10 orașe, șapte sunt situate în această regiune geografică, în timp ce orașele cu cele mai slabe performanțe sunt situate exclusiv în afara regiunii. În plus, Iașiul este singurul oraș din Moldova inclus în top zece, evidențiind diferențe regionale semnificative în performanța urbană din România.

„În colaborare cu experți din diverse domenii legate de dezvoltarea urbană, am creat acest Cities Index pentru a servi drept un instantaneu al realității actuale a orașelor și un instrument de lucru pentru a-i ajuta pe cei care contribuie la dezvoltarea urbană, fie din administrațiile publice, fie din sectorul privat. , pentru a profita la maximum de progresul lor”, a declarat Felix Tătaru, Președintele Institutului Cities Wisdom: „Deciziile strategice se bazează pe date obiective”.

READ  O nouă eră a confidențialității datelor transatlantice: implicații pentru piețele emergente din Europa

radu@romania-insider.com

(Sursa imagine: Alexandru Ionas Salagin | DreamsTime.com)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *