Corupția continuă să fie o problemă majoră în sud-estul Europei – Organizația pentru Pace Mondială

Începând cu anii 1990, țările din sud-estul Europei au făcut progrese semnificative în asigurarea stabilității și transparenței față de tulburările de după destrămarea Iugoslaviei. Nu toate progresele au fost egale și, în unele țări, progresul își inversează cursul. Tema generală bazată pe știri și reportaje din ultimii ani este că corupția continuă să fie o problemă în regiune, în ciuda progreselor înregistrate pe alte fronturi. Rețineți că corupția nu afectează doar guvernul unei țări, ci și alte aspecte, cum ar fi libertățile mass-media, independența judiciară și sectoarele financiare.

Indicele anual de percepție a corupției realizat de Transparency International și-a lansat raportul pentru 2021 în ianuarie. Raportul evidențiază progresul la nivel mondial în ceea ce privește corupția, luând în considerare diverși factori precum percepția instituțiilor, încrederea în instituții, corupția din sectorul public și „evaluările experților din țară sau ale oamenilor de afaceri”, așa cum sunt enumerați în metodologia raportului. Țările cu scoruri mai mari sunt țările cu cele mai bune performanțe. În raportul din 2021, Slovenia a obținut cel mai mare scor în comparație cu vecinii săi, cu un scor de 57, după ce a scăzut cu trei puncte față de anul trecut. Acest lucru se datorează parțial restricțiilor din ce în ce mai mari ale mass-media și mai puțină încredere în aceste instituții sub prim-ministrul Janez Jansa. Țările cu cele mai mici scoruri sunt Bosnia Herțegovina și Albania, ambele cu 35 de puncte. Aceste țări au avut scandaluri de corupție de-a lungul anilor și s-a făcut puțin pentru a trage indivizii la răspundere.

De exemplu, în Bosnia, Balkan Insight raportează că fostul ministru Sadik Ahmetovic a recunoscut că a plătit aproximativ 9.000 de euro pentru a nu executa o pedeapsă de șase luni de închisoare pentru abuz în serviciu. În Albania, un ministru al mediului a fost reținut pentru „abuz de poștă, corupție și spălare de bani pentru un contract de concesiune a unui incinerator”, potrivit Associated Press. În Serbia, RFE/RL explică că a existat „un tratament preferenţial al mass-media favorabil [President Aleksandar Vucic’s] politici [and] Telekom Srbija, deținută în mare parte de stat, adună companii media și de cablu.” Acestea nu sunt toate problemele din aceste țări și regiune, dar ele subliniază în linii mari tendințele în curs care indică faptul că actele de corupție nu au fost abordate pe deplin.

Concluziile raportului sunt notabile, având în vedere că țări precum Serbia, Bosnia și Albania aspiră să adere la Uniunea Europeană (UE). Asta nu înseamnă că apartenența la sindicat va rezolva aceste probleme. Țări UE precum Polonia, Ungaria, Bulgaria, România, Croația și Slovenia se confruntă, de asemenea, cu probleme legate de libertatea presei, greșeala și independența judiciară. În timp ce aceste evoluții au devenit mai recente, cum ar fi în Slovenia, alte țări, precum Bulgaria și România, s-au ocupat de probleme de corupție înainte de a deveni membre UE. Altceva de remarcat este capacitatea de răspuns în abordarea corupției în aceste țări. Aceasta este o provocare majoră în Bosnia, având în vedere structurile politice ale țării și puternicele tendințe naționaliste dintre diferitele grupuri. Liderii din țări pot fi, de asemenea, rapid să abordeze corupția în ceea ce privește oponenții politici, dar rămân tăcuți în privința partidului lor sau a grupului apropiat de asociați. Aceste tendințe fac parte din motivul pentru care progresul anticorupție a fost lent.

Au existat apeluri repetate din partea Statelor Unite și a țărilor din vestul UE pentru ca liderii din Europa de Sud-Est să facă mai mult pentru a combate corupția. Raportul subliniază că „nivelurile de corupție sunt la un impas la nivel mondial [and explains that] drepturile omului și democrația sunt, de asemenea, atacate [both of which are] crucial în lupta împotriva corupției.” Acești factori se aplică și în Europa de Sud-Est, ceea ce înseamnă că guvernele din aceste țări trebuie să facă mai mult decât să spună că aceste practici se întâmplă acolo unde se află. De asemenea, este important să nu transformăm măsurile anticorupție în instrumente politice folosite împotriva rivalilor politici, ceea ce ar bloca și mai mult progresul semnificativ. A fi mai transparent cu privire la aceste eforturi va asigura, de asemenea, populațiile că există consecințe pentru aceste acțiuni. Acest lucru nu va elimina complet corupția dintr-o țară, dar poate duce la pași care să facă acest lucru dificil și mai costisitor, un pas în direcția corectă.