De Gabriela Baczynska și Antonio Bronek
Trecerea frontierei BRUXELLES/BRIJANA ÎNTRE CROAȚIA ȘI SLOVENIA (Reuters) – Croația a primit joi undă verde pentru a se alătura zonei deschise de călătorie a Europei, dar Bulgaria și România au fost excluse din cauza opoziției conduse de Austria din cauza preocupărilor legate de migrația neautorizată.
Din 2023, oamenii nu vor mai trebui să se oprească pentru controale la frontieră pe măsură ce trec între Croația și restul așa-numitului spațiu Schengen – cea mai mare zonă de călătorie liberă din lume, care este văzută ca una dintre realizările cheie ale integrării europene.
Șoferul Nenad Benić a spus, în timp ce stătea la coadă pentru a traversa punctul de graniță Brijana din Croația în Slovenia, joi că acest lucru „va scurta călătoria și așteptarea, slavă Domnului”.
Premierul român Nicolae Ciucă s-a declarat dezamăgit și că va aplica pentru a intra din nou în regiune. „Regretăm și sincer nu înțelegem poziția inflexibilă luată de Austria”, a spus el.
Ministrul său de externe a spus că și Bulgaria va încerca din nou.
Croația a primit undă verde pentru a deveni al douăzeci și șaptelea membru al regiunii după discuții tensionate între miniștrii de interne ai blocului de la Bruxelles.
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a spus: „Către cetățenii Croației: bine ați venit, felicitări!”
„Cetățenilor României și Bulgariei – meritați să deveniți membri cu drepturi depline ai Schengen și să vă bucurați de libertatea de mișcare… Îmi împărtășesc dezamăgirea cetățenilor Bulgariei și României.”
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a declarat că s-a opus României și Bulgariei din motive de securitate.
„Este o greșeală să extinzi un sistem care nu funcționează corect în multe locuri în acest moment”, a spus el.
El a adăugat că Austria a înregistrat până acum 100.000 de treceri ilegale a frontierei în acest an, inclusiv 75.000 de persoane care nu au fost înregistrate anterior în mod corespunzător în alte țări Schengen.
Aderarea necesită sprijinul unanim din partea tuturor membrilor – cele 22 de țări UE plus Liechtenstein, Islanda, Norvegia și Elveția.
Țările de Jos s-au opus, de asemenea, acordării accesului în Bulgaria, invocând îngrijorări legate de corupție și imigrație.
Migrația a fost o problemă fierbinte în Europa din 2015, când peste un milion de persoane au sosit peste Mediterana, majoritatea pe bărcile contrabandiștilor, ceea ce a determinat Uniunea Europeană să înăsprească legile privind frontierele și azilul.
Datele Națiunilor Unite arată că aproximativ 145.000 de oameni au traversat marea în acest an, în timp ce peste 1.800 au murit în timp ce încercau să ajungă pe țărmurile Europei, cifre mult mai mici decât în 2015.
Dar poliția de frontieră a UE, Frontex, a declarat luna trecută că 281.000 de intrări ilegale au fost înregistrate în bloc în primele 10 luni ale anului 2022, o creștere de 77% față de anul precedent și cea mai mare din 2016.
Deși ruta Balcanilor de Vest este în prezent cea mai activă, iar Uniunea Europeană salută câteva milioane de ucraineni care fug de războiul rusesc, preocupările legate de migrație au revenit în prim-plan.
(Reportaj de Gabriela Baczynska, Raportare suplimentară de Bart Meijer și Clement Rossignol, Editare de Kirsten Donovan, Crispian Palmer și Andrew Heavens)
„Fanatic pentru mâncare. Organizator subtil fermecător. Specialist în slănină hardcore. Aficionat pe web. Guru de călătorii.”