BRUXELLES (AP) – Națiunile Uniunii Europene au convenit joi să permită Croației să-și deschidă pe deplin granițele și să participe în zona de călătorie a Europei fără verificarea identității, dar Bulgariei și României li sa spus că vor trebui să aștepte mai mult pentru a li se permite intrarea.
„Spațiul Schengen crește pentru prima dată în mai bine de un deceniu”, a scris Republica Cehă, care deține președinția rotativă a Uniunii Europene, pe Twitter după o întâlnire a miniștrilor de interne la Bruxelles. „Miniștrii au aprobat aderarea Croației de la 1 ianuarie 2023!”
Așa-numita zonă Schengen este cea mai mare zonă de călătorie gratuită din lume. Include 26 de țări – 22 de țări ale Uniunii Europene plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Aproximativ 1,7 milioane de oameni trăiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta. Aproximativ 3,5 milioane de oameni trec frontierele interne în fiecare zi.
Austria, în special, s-a opus aderării Bulgariei și României, invocând preocupări legate de imigrație.
„Când vine vorba de aderarea României și Bulgariei, nu suntem uniți și asta ne face foarte slabi și asta mă întristează”, a declarat comisarul pentru Afaceri Interne Ylva Johansson reporterilor după anunțarea deciziei.
„Meriți să fii membru cu drepturi depline al Schengen, meriți acces la libertatea de mișcare în spațiul Schengen”, a spus Johansson, adăugând că cei doi au avut un sprijin puternic din partea aproape tuturor miniștrilor prezenți.
Aderarea deplină a celor mai noi membri ai UE – Bulgaria și România au aderat la bloc în 2007, iar Croația în 2013 – necesită sprijinul unanim al partenerilor lor.
Luna trecută, executivul UE, Comisia Europeană, a decis că cele trei țări candidate îndeplinesc criteriile tehnice de aderare, iar Parlamentul European a votat și el în favoarea aderării lor.
Cererea Croației nu a întâlnit o opoziție vizibilă din partea partenerilor săi din UE, iar guvernul de la Zagreb a aplaudat vestea.
Prim-ministrul Andrej Plenkovic a scris pe Facebook că, cu granițele deschise, Croația „a atins obiectivele strategice ale guvernului” și că „cetățenii și economia vor avea cel mai mare beneficiu”.
„Croația în Schengen!” a strigat vicepremierul Davor Bozinovic.
„Nu mai există limite în călătoria noastră europeană. Am îndeplinit toate condițiile, am trecut printr-un proces lung și anevoios.” „Cu Croația în Schengen, toată lumea beneficiază – cetățenii, economia, Croația și UE”.
Dar înainte de întâlnirea de joi, era aproape sigur că Austria va pune veto asupra ofertelor bulgare și românești privind imigrația, pe măsură ce mai mulți oameni trec granițele fără permisiunea Balcanilor.
Ministrul de Interne austriac Gerhard Karner a reînnoit puternica opoziție a țării sale, subliniind că peste 100.000 de persoane au intrat în Austria în acest an fără permis.
„Sistemul nu funcționează în acest moment”, a spus el reporterilor.
De asemenea, prim-ministrul olandez Mark Rutte a făcut furori săptămâna trecută, când a susținut că oficialii bulgari de securitate la frontieră ar putea accepta mită în numerar.
Președintele bulgar Rumen Radev a răspuns, scriind pe Facebook că trei oficiali de frontieră bulgari au fost uciși în ultimele luni în timp ce protejează frontierele externe ale blocului. „În loc de solidaritate europeană, Bulgaria este disprețuită”, a spus Radev.
În efortul de a atenua preocupările partenerilor lor, Bulgaria și România au invitat de două ori în ultimele luni misiuni de informare ale UE cu experți naționali pentru a vedea cum s-au îmbunătățit lucrurile.
Înainte de decizia de joi, ministrul german de externe Analina Berbock a cerut Austriei să se retragă. „Mai ales în aceste vremuri, este important ca Europa să se apropie”, a spus ea într-un comunicat.
Președintele Camerei Deputaților din România, Marcel Ciulacu, a scris pe Facebook, după anunțarea deciziei, că „opoziția nedreaptă a Austriei este un cadou gratuit de Crăciun” președintelui rus Vladimir Putin.
„Unitatea și stabilitatea europeană au primit astăzi o lovitură severă din partea unei țări care, în vremuri dificile, a ales să-și abandoneze camarazii europeni și să servească… intereselor Rusiei”, a spus Siolako. „Este clar că Austria este separată de Europa”.
Ministrul bulgar de interne Ivan Demirjev a fost prudent optimist după anunțul de joi, spunând că crede că ar putea fi găsite un teren comun pentru a depăși obiecțiile Austriei și, eventual, ale Olandei.
„Austria a indicat deja că există mecanisme și compromisuri pe care este dispusă să le accepte. Deci, discuțiile vor continua.
Cu toate acestea, Honore Clement, vicepremierul României, a fost furioasă de rezultat și a promis că va „lupta în continuare” pentru aderarea la Schengen „fără a ceda șantajului mizerabil al Austriei”.
„Vetoul austriac este nedrept, imoral, lipsit de argumente puternice și arată un joc politic mizerabil”, a scris el pe Facebook. „Da, este o decizie mizerabilă împotriva fiecărui cetățean român… împotriva legilor care reglementează libertatea de circulație în cadrul Uniunii Europene”.
Grupul pentru drepturile omului Amnesty International a notat, de asemenea, cu îngrijorare deciziile, invocând rapoarte și dovezi privind detenția ilegală a migranților în unele țări UE, în special în Croația.
„Anunțul de astăzi conform căruia Croația a aderat la Spațiul Schengen arată că UE acceptă și chiar recompensează aceste practici ilegale și este dispusă să sacrifice drepturile omului pentru a împiedica intrarea oamenilor în UE”, a declarat Jelena Cesar, cercetător al Amnesty International în Balcanii de Vest.
___
McGrath a raportat din Sighișoara, România. Dusan Stojanovic din Belgrad, Veselin Tuchkov din Sofia, Bulgaria și Frank Jordan din Berlin au contribuit la această poveste.
„Tocmai premiat pe rețelele de socializare. Specialist în produse alimentare. Antreprenor amator. Maven de cultură pop. Explorator subtil fermecător.”