Chiar înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, serviciile de feriboturi de pasageri între cele cinci țări de la Marea Neagră erau puține. Un potențial nou serviciu de la Constanța la Istanbul ar putea fi pe cale să schimbe asta.
Portul grecesc Pireu este un loc uluitor pentru începători. La orice oră din zi sau din noapte, sute de feriboturi stau ancorate, gata să încarce pasageri și să trimită în toate punctele Mării Adriatice și nu numai. Transportatorii de marfă încheie în grabă oferte de ultimă oră, în timp ce rucsacii caută cea mai ieftină modalitate de a ajunge pe insula greacă pe care o aleagă. Restaurantele fast-food fac afaceri ocupate, în ciuda salariului lor îndoielnic, în timp ce barurile mizerabile găzduiesc marinari în dificultate și nu se descurcă bine din toată lumea.
De multe ori este o surpriză pentru mulți oameni că, odată ce traversați Bosforul în vasta Marea Neagră, nu există nicăieri atât de departe ca Pireu. Deși niciunul dintre porturile majore de la Marea Neagră nu are localuri îndoielnice de fast-food sau baruri necultivate, le lipsesc feriboturile. Acolo unde o rețea extinsă de nave traversează Marea Adriatică, există puține feriboturi care deservesc Marea Neagră.
Nici această situație nefericită nu este rezultatul războiului Rusiei împotriva Ucrainei: chiar înainte ca Moscova să-și înceapă invazia brutală, feriboturile de la Marea Neagră erau slabe pe uscat. Navele navighează din Varna în Bulgaria către Batumi și Poti în Georgia de trei sau patru ori pe lună (călătoria durează trei zile), în timp ce (înainte de război) alte nave legau portul Odesa-Chornomorsk la Karasu din Turcia, precum și Varna și Batumi.
În est, Batumi Express, exclusiv pentru pasageri (și fără mașini sau camioane) leagă Soci, în Rusia, de stațiunea georgiană în aproximativ cinci ore, dar atunci când vine vorba de traversarea Mării Negre – chiar și în cel mai bun caz – așa este.
De altfel, România, al cincilea stat de la Marea Neagră, nu este deservită în prezent de niciun bac regulat, deși șeful serviciului vamal al țării, Bogdan Mihi, pretins Turcia plănuia săptămâna aceasta să ofere un serviciu de probă Constanței în ianuarie anul viitor. Piața țintă aici este din nou camioanele de marfă.
Cu excepția Batumi Express, este singurul serviciu de la Marea Neagră comercializat numai pentru pasageri, iar acostarea pe unul dintre feriboturile existente necesită, de obicei, multă răbdare. Navigațiile sunt neregulate, rareori pleacă la timp (au obiceiul de a pleca devreme și târziu), iar prioritate au camioanele care transportă mărfuri. Dacă nu mai sunt locuri, este dificil – adică dacă vă puteți da seama de unde și cum să cumpărați bilete, informații pe care unele companii de transport maritim par să le trateze ca fiind complet confidențiale.
Parcă nu vor niciun pasager.
„A fost singura modalitate de a cumpăra un bilet”, spune Rozvan Emre, un român care a luat un feribot de la Varna la Batumi în vara anului 2021.
„În ziua plecării ni s-a cerut să ajungem dimineața devreme pentru a ne asigura un sport pe navă, dar am navigat abia seara târziu. La întoarcere, ne-am întors prin Turcia.”
Dacă, la fel ca Imre, reușiți să vă urcați în avion, condițiile sunt de obicei simple, deși în prețul biletului sunt incluse trei mese pe zi, servite cu minimă tam-tam în bucătărie. De obicei nu există cafenea, bar sau restaurant. Nu vă așteptați la divertisment în afară de televizor. „Nici să nu te gândești la Wi-Fi”, spune Emery. — Adu nişte cărţi.
Unde legăturile de transport privesc spre vest
În timp ce excursia de trei zile la Batumi este puțin probabil să fie unul dintre cele mai afectate itinerarii din lume, lipsa feribotului în altă parte a Mării Negre nu se datorează lipsei de cerere. Aceasta este o zonă în care mașina este rege, unde toată lumea vrea să-și ia mașina cu ei – chiar și în vacanță. Feriboturile din Marea Adriatică sunt pline de bulgari, români și turci. Mașini în remorcare. Dacă ar exista mai multe expresii între țările lor, s-ar putea să le folosească bine.
Michael Beard, un jurnalist englez cu sediul la București, care a scris mult despre țările și popoarele Mării Negre, consideră că deficitul de feriboturi este o continuare a unei probleme mai ample.
„Toate liniile de transport din 1990 au plecat spre vest”, spune el.
Și are dreptate. În Europa emergentă – și nu doar în regiunea Mării Negre – infrastructura rutieră, feroviară și maritimă este semnificativ mai puțin dezvoltată decât se așteptau majoritatea analiștilor în această etapă a transformării regiunii. Oriunde au fost îmbunătățite, infrastructura a fost modelată spre vest, ignorând conexiunile nord-sud (sau est).
Este o problemă pe care Inițiativa Trei Mări – un proiect economic în dezvoltare rapidă în Europa Centrală și de Est care implică în prezent 12 țări – vrea să o ajute să o rezolve, chiar dacă feriboturile din Marea Neagră nu sunt (încă) o prioritate.
Dacă serviciul turc propus pentru Constanța reușește să iasă din port — „o navă nu este o idee rea”, spune Bird, care sugerează că ruta Constanța-Varna ar putea funcționa și ea — va fi interesant de văzut dacă devine mai mult. . De la un serviciu de transfer care se răspândește uneori cu o mașină sau un pasager pe jos – soarta majorității celorlalte feriboturi din Marea Neagră.
Cu toate acestea, există toate șansele de a-și demonstra popularitatea în rândul călătorilor. Călătoria de la Constanța la Istanbul durează în prezent aproximativ nouă ore. Feribotul va dura aproximativ în același timp, dar – presupunând că România și Bulgaria nu vor deveni parte din spațiul Schengen în curând – va întrerupe controalele vamale și pașapoartelor adesea îndelungate.
Un program de navigație constant și lipsa secretului despre unde și cum să cumpere bilete îl vor duce cu siguranță la un început solid.
Spre deosebire de multe platforme de știri și informații, apărute în Europa Liber de citit și va fi întotdeauna. Nu există firewall aici. Suntem independenți, nu suntem afiliați și nu reprezentăm niciun partid politic sau organizație comercială. Ne dorim tot ce este mai bun pentru Europa emergentă, nimic mai mult, nimic mai puțin. Sprijinul dumneavoastră ne va ajuta să continuăm să răspândim vestea despre această regiune minunată.
Puteți contribui aici. Mulțumesc.
„Tocmai premiat pe rețelele de socializare. Specialist în produse alimentare. Antreprenor amator. Maven de cultură pop. Explorator subtil fermecător.”