Evoluțiile economice din ultimul sfert al secolului trecut au fost influențate de trei caracteristici care, în opinia mea, au fost cruciale: incertitudinea, necesitatea reformei reglementărilor și creșterea (globală) a datoriei publice. Este adevărat că economia globală s-a confruntat în această perioadă cu o serie de șocuri și provocări asociate cu crize financiare, economice, pandemice și geopolitice, adesea suprapuse, care au determinat un climat volatil și greu de anticipat. Pe de altă parte, dinamica economiei a dictat necesitatea luării de măsuri pentru reformarea sistemelor pentru a răspunde noilor cerințe economice și sociale și pentru a asigura resursele necesare creșterii prosperității națiunilor.
Globalizarea a fost o parte importantă a acestui proces și un adevărat motor al creșterii economice, deoarece a contribuit la dezvoltarea comerțului internațional și la creșterea productivității muncii, dar, în același timp, a crescut gradul de interconectare a economiilor regiunilor și țărilor. , iar canalele de infectare s-au înmulțit, ducând la un nivel crescut de dependență de lanțurile globale de aprovizionare. Șocurile externe (în special cele recente) au identificat, de asemenea, necesitatea creșterii rezistenței economiilor, subliniind importanța creșterii independenței energetice și alimentare a țărilor.
Multe țări emergente, inclusiv România, au dezvoltat un model economic în care mărfurile produse pentru export includ o mare parte din mărfurile importate necesare în procesul de producție. Dacă adăugăm consumul intern, care depinde în mare măsură de bunurile importate, ne confruntăm deja de ceva vreme cu dezechilibre macroeconomice care tind să se cronicizeze. În cazul României, datele (prezentate mai jos) arată că stimularea consumului pentru realizarea creșterii economice în condiții de deficit comercial a avut și efecte secundare negative asupra echilibrelor macroeconomice.
Deficitele au devenit norma, crescând ca pondere din PIB și necesitând din ce în ce mai multă finanțare, ceea ce a dus la o creștere a datoriei publice. Astfel, modelul dezvoltării globale și creșterii economice asociate cu creșterea datoriilor și dependenței de piețele globale a devenit popular. Datele publicate de Fondul Monetar Internațional arată că datoria publică totală în 2022 a depășit semnificativ nivelul PIB-ului în multe economii dezvoltate, precum Belgia (105%), Canada (116%), Franța (111%), Spania (111%). ). 112%), Portugalia (116%), SUA (121%), Italia (144%), Japonia (261%).
Dar este adevărat că nu orice tip de economie este capabil să suporte povara datoriilor, iar aici analiza trebuie să fie precisă. Revenind la modelul de dezvoltare economică, celebrul economist Jacques de Larosière, în cartea sa „Putting an End to the Era of Financial Illusion: For Real Growth” (2022), a afirmat că modelul economic de dezvoltare „A alunecat într-o paradigmă ciudată, în care cea mai mare parte a activității economice se reflectă acum în aprecierea activelor financiare în detrimentul creșterii, veniturilor salariale și a investițiilor productive.„.
Discuțiile vor continua cu siguranță în rândul economiștilor despre rolul politicii economice ca catalizator al stabilității macroeconomice și al creșterii pe termen lung, dar, în același timp, este destul de clar că problema dezechilibrelor macroeconomice și adoptarea de politici menite să le corecteze este astăzi o problemă de mare și urgentă îngrijorare.
Principalele dezechilibre macroeconomice cu care se confruntă România, în special deficitul bugetar și deficitul de cont curent, sunt analizate, discutate și scrise de mulți ani. Cauzele, dinamica, impacturile vizibile și potențiale au fost discutate pe larg și luate în considerare din mai multe unghiuri. Au fost propuse soluții posibile, atât de către economiști din instituțiile publice, cât și din sectorul privat, fără a pierde din vedere faptul că fiecare măsură corectivă are avantaje, dar și efecte nedorite pe termen scurt, și că necesită măsuri asociate pentru reducerea poverii asupra sectorul public.. Grupuri cu adevărat vulnerabile. Prin urmare, este dificil să adăugați ceva nou la această discuție fără a repeta multe lucruri relevante care au fost deja spuse des de-a lungul anilor.
Din păcate, măsurile corective de până acum fie au fost insuficiente, fie nu au obținut efectele dorite, până când problemele au persistat și au devenit mai urgente, iar riscul unor consecințe negative în viitor a crescut semnificativ. Într-adevăr, raportat la PIB, ponderea deficitului bugetar a scăzut ușor la finele anului trecut, iar ponderea deficitului de cont curent a scăzut oarecum în primele luni ale acestui an. Cu toate acestea, aceste corecții nu sunt suficiente, iar nivelurile deficitului ne afectează în continuare negativ, în comparație cu țările vecine cu care ne compară investitorii. Există, de asemenea, riscul ca unele dintre aceste corecții să fie inversate de evoluțiile din a doua jumătate a acestui an, astfel încât piețele și investitorii să poată concluziona că au fost doar temporare și că nu există un proces durabil de reducere a deficitelor duble. Sprijinit de politici adecvate și eficiente. Consider că o astfel de situație ar trebui evitată din cel puțin trei motive obiective:
- Primul este că poate deveni dificilă menținerea echilibrului macroeconomic, iar riscul unei crize care decurge din cauze interne va crește dramatic, acest lucru afectând nivelul de trai al populației și potențialul de dezvoltare viitoare.
- Al doilea motiv, care decurge obiectiv din primul, este că am devenit mai vulnerabili la potențiale șocuri economice externe, care sunt din ce în ce mai probabile în contextul economic și geopolitic european actual (principala destinație a exporturilor noastre). Cu alte cuvinte, riscurilor interne se adaugă riscurilor externe (care acum sunt mai mari), astfel că posibilitatea unui șoc (indiferent de sursa acestuia) ne împinge într-o criză economică mai mare.
Ne confruntăm cu riscuri economice și geopolitice tot mai mari la nivel regional și internațional, iar mișcările de capital străin care ne-au fost favorabile în ultimii ani se pot inversa în orice moment, ceea ce poate afecta grav toate sectoarele economiei. România are în prezent cel mai scăzut rating de credit acordat de cele trei mari agenții internaționale în comparație cu Polonia, Cehia, Ungaria și Bulgaria. Avem cel mai mic rating din categoria „grad de investiție”.
O deteriorare suplimentară a evaluărilor investitorilor cu privire la riscurile investiției în România ne-ar afecta foarte mult: ar reduce investițiile străine directe care susțin potențialul de creștere al economiei interne și care (împreună cu banii europeni pe care îi atrage) finanțează sustenabil contul curent. . Impotenţă. De asemenea, va crește fluctuațiile și costurile investițiilor străine de portofoliu, o parte importantă din care contribuie la finanțarea deficitului bugetar.
- Al treilea (dar nu ultimul) motiv pentru care este necesară o reducere suplimentară a deficitului dublu rezultă din faptul că nivelul ridicat actual al acestuia este o expresie a dinamicii viciate structural a economiei românești (atât în sectorul public, cât și în cel privat). sector). ), care în timp duce la erodarea potențialului de dezvoltare viitor (povara datoriei crește, resursele disponibile pentru investiții scad, se pierde competitivitatea etc.). De remarcat aici că viitoarele intrări de fonduri europene, care în cele mai multe cazuri sunt resurse gratuite pentru finanțarea investițiilor pentru România, depind în mare măsură de aceste corecții.
Asumarea costurilor pe termen scurt este întotdeauna dificilă, dar este mai ușor de suportat efectele acestora atunci când corecția este concepută și gestionată în mod activ, prin ajustarea politicilor macroeconomice și a măsurilor măsurate, programate și incrementale, mai degrabă decât o situație în care, dacă acestea corecțiile ajung în punctul în care sunt impuse de piețe, aceste corecții vor fi neașteptate, rapide și scăpate de sub control.
În afirmarea tuturor celor de mai sus, cred că este important să subliniem încă o dată că trebuie să facem aceste ajustări pentru că economia României are nevoie de ele și pentru că în lipsa lor va fi din ce în ce mai expusă riscurilor, oportunităților de dezvoltare pierdute și la ( inevitabil) reformă structurală. Încetinirea ritmului de creștere, care va fi greu de depășit.
Vizualizări ale postărilor: 1.288
„Organizator. Scriitor general. Prieten al animalelor de pretutindeni. Specialist în cultură pop. Expert în internet amator. Explorator.”