Drama interpretei care a fost iubită de toată România – după moartea celor cinci copii ai săi, Maria Littorio a compus poate cel mai frumos duet

Maria Lătărețu a fost una dintre cele mai îndrăgite interpreți de muzică populară din țara noastră. Se poate spune că artista a trasat drumul multor cântăreți care au urmat-o, iar în această categorie se află, fără greș, Maria Ciopano, care a ajuns să-și cânte piesa în propria interpretare.

În caz că nu știai, celebra piesă românească, Li ciocarli, a fost compusă de Maria Littorio, chiar dacă în aceste zile cea mai cunoscută versiune este Maria Ciopano.

Maria Lătărețu – foto de arhivă

Maria Latorio a fost norocoasă în carieră, dar mai puțin norocoasă în viața personală

Împreună cu Maria Tănase, Maria Lătărețu a redefinit muzica populară românească. Pe locul trei se află o altă Marie, de data aceasta Maria Ciobanu, care, după cum am menționat deja, a dat un suflu nou celebrei piese compuse de Lătărețu.

Este adevărat că multă vreme s-a crezut că Li, Ciocarli era un cântec cu autor popular, aparținând folclorului românesc autentic. Cu toate acestea, realitatea nu are legătură cu presupunerea că melodia îi aparține Mariei Lătărețu.

„Priighetoarea Doljului”, așa cum a fost numită de public, a compus celebrul cântec trist inspirat din minunata dramă a vieții ei.

Minciuna, Ciocârlie este inițial o melodie tristă și a fost compusă de artistă după moartea a cinci dintre cei șase copii ai săi.

Patru dintre copiii ei au murit de bronhopneumonie, în timp ce o tânără a cincea fată și-a găsit sfârșitul după ce a fost atacată de un câine, așa cum se relatează într-un articol anterior.

În memoria copiilor pe care i-a pierdut, artista a compus poate cea mai frumoasă doină românească.

Maria Laterito, Lied, Ciocarli, drama morții a 5 copii
Maria Lătărețu – foto de arhivă

„Privighetoarea ca nimeni altul” moare: Moare imediat după spectacol

Celebra și îndrăgita artistă s-a născut pe 7 noiembrie 1911 la Bălceești, provincia Girg, iar copilăria ei a fost marcată de sărăcia extremă. A trebuit să muncească pentru că banii nu erau suficienți, iar mai târziu a cântat la nunți, nunți și petreceri nobile.

Mai târziu, după ce a devenit (la propriu și la figurat) un mare om, María Lourero a trecut prin nenumărate drame, dar niciuna nu a reușit să o facă să renunțe la una dintre cele mai mari iubiri ale sale: muzica populară românească. S-a dedicat muzicii, dar nu s-a îmbogățit niciodată din ea.

Mai mult, comuniștii au inclus-o în categoria „burghezilor”, astfel că casa pe care ea și-a construit-o la Târgu Jiu a fost confiscată de regim imediat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.

Cu banii făcuți din cânt, în 1941 Maria Lotoro a început să construiască o casă la Târgu-Jiu, peste Podul Jiului, pe strada Pandori.Au trecut câțiva ani până să o termine, iar pentru a deschide ușile și ferestrele, cântăreața a avut pentru a vinde mai mult de 100 dintre costumele ei populare.

Când casa a fost terminată, pentru că era prea mare, autoritățile comuniste au confiscat-o, iar proprietarului i s-a pus în clasa burgheziei, și i s-a interzis să cumpere altă casă, scrie Alexandru Duru Serban în cartea „Personajele lui Gergen – Adevăr, Curiozități. , Povești, Legende”, conform adevarului .ro.

După 13 ani, a reușit să-și recupereze casa, dar fără mare folos, pentru că căzuse în ruine.

Pe 27 septembrie 1972, Maria Litorio s-a îmbolnăvit în culise după ultima melodie pe care a cântat-o ​​pe scena din Romanetti, în provincia Botoşani, iar cuvintele mele, Ciocarelli, s-au adeverit:

„Am avut cuib/De anul trecut/Am avut cuib/Peste brazda plugului./A venit plugul/Și nu știam/M-a strivit cuibul/Albul s-a înroșit/ Puii mi-au murit. Și mă gândesc / Zbor în vânt / Am lovit pământul / a muri mai devreme„.

Miercuri, 27 septembrie 1972, în comuna Romanetti a fost o mare fierbere. După-amiaza, la ora 16.00, a fost chiar pe Maria Littorio, celebra privighetoare a cântecului românesc, pe care mulți au văzut-o doar. sau auzit la televiziune.la radio sau la discuri Electrecord, sa cânte pe scena de la căminul cultural.Cererea de bilete a fost atât de mare încât forurile culturale au transformat spectacolul în două spectacole: unul la ora 16, iar celălalt la ora 18. , scriu Ioana Lotoro și Doreen Brosby în cartea „ Maria Littorio, Nightingale ca nimeni altul.

READ  Noaptea muzeelor ​​din România: Muzeul Fotbalului se alătură acțiunii pentru prima dată

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *