În timp ce majoritatea persoanelor cu COVID-19 se recuperează, unii pacienți au simptome care pot dura săptămâni sau chiar luni.
Știm că virusul poate afecta organe precum plămânii, inima și creierul, ceea ce crește riscul de probleme de sănătate pe termen lung. Adulții mai în vârstă și cei cu multe afecțiuni medicale grave sunt susceptibile de a avea simptome persistente ale COVID-19, dar există și adulți tineri sănătoși care se pot simți rău mult timp după infecție.
Chiar și persoanele care nu sunt spitalizate și au forme ușoare ale bolii pot să o dezvolte Simptome persistente sau tardive precum dureri de cap, oboseală extremă și dureri de corp. De exemplu, nu poți face o mulțime de lucruri acasă sau la locul de muncă, deoarece simți că ai lipsit de energie. Chiar și efortul fizic de rutină, cum ar fi aspirația, te epuizează. Doare peste tot. Aveți dificultăți de concentrare, chiar și atunci când vă uitați la televizor.
Unele persoane prezintă simptome care persistă săptămâni sau chiar luni după testarea negativă a virusului. Sunt în curs studii multianuale pentru a investiga această problemă.
Încă nu știm cât timp pot dura aceste simptome la unii pacienți, dar știm că trebuie să primească îngrijiri specializate, diverse investigații și consultări cu specialiști.
Care sunt simptomele persistente după COVID-19?
Cele mai frecvente simptome pe termen lung care au fost raportate:
Oboseală,
● Respirație scurtă.
● tuse,
● dureri articulare.
● dureri în piept.
Au fost raportate alte simptome pe termen lung:
● dureri musculare.
● dureri de cap,
Febra intermitentă,
Bătăi rapide sau puternice ale inimii (palpitații),
● pierderea simțului mirosului sau a gustului,
Probleme de somn,
Erupții cutanate,
● căderea părului,
Dificultăți de gândire și concentrare (uneori numită „ceață cerebrală”),
Depresie
Boala Covid-19 afectează anumite organe
Deși COVID-19 este văzut ca o boală care afectează în principal plămânii, poate afecta și multe alte organe. Această deteriorare a organelor poate crește riscul de probleme de sănătate pe termen lung:
Inima – Testele imagistice efectuate la câteva luni după recuperarea de la COVID-19 au arătat leziuni permanente ale mușchilor cardiaci, chiar și la persoanele care au avut doar simptome ușoare de COVID-19. Acest lucru poate crește riscul de a dezvolta insuficiență cardiacă sau alte complicații cardiace în viitor.
plămâni – Tipul de pneumonie cel mai adesea asociat cu COVID-19 poate provoca leziuni pe termen lung micilor saci de aer (alveole) din plămâni. Țesutul cicatricial rezultat poate duce la probleme de respirație pe termen lung.
creierul – Chiar și la adulții tineri, boala Covid-19 poate provoca accidente vasculare cerebrale, convulsii și sindromul Guillain-Barré – o afecțiune care provoacă paralizie temporară. COVID-19 poate crește, de asemenea, riscul de a dezvolta boala Parkinson și boala Alzheimer.
Probleme cu coagularea sângelui și vasele de sânge
COVID-19 poate face ca celulele sanguine să se aglomereze și să formeze cheaguri. În timp ce cheagurile mari pot provoca atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale, se consideră că o mare parte a leziunilor cardiace cauzate de COVID-19 provin din cheaguri foarte mici care blochează vasele de sânge mici (capilare) din mușchiul inimii. COVID-19 poate, de asemenea, să slăbească vasele de sânge, ceea ce contribuie la potențiale probleme pe termen lung cu ficatul și rinichii.
Probleme de dispoziție și oboseală
Persoanele cu simptome severe de COVID-19 ar trebui tratate în terapie intensivă spitalicească cu asistență mecanică, cum ar fi ventilatoare. Această experiență poate avea efecte asupra psihicului, cum ar fi stresul post-traumatic, depresia și anxietatea.
Având în vedere dificultatea de a prezice efectele pe termen lung ale COVID-19, oamenii de știință analizează efectele pe termen lung observate la viruși similari, cum ar fi cel care cauzează sindromul respirator acut sever (SARS). Mulți oameni care și-au revenit din SARS au dezvoltat sindromul oboselii cronice, o tulburare complexă caracterizată prin oboseală extremă care se agravează în timpul activității fizice sau mentale, dar nu se îmbunătățește odată cu odihna. Același lucru se poate spune și pentru persoanele care au contractat COVID-19.
Cine are riscul apariției simptomelor persistente ale COVID-19?
În acest moment, nu putem prezice exact cine va dezvolta simptome pe termen lung.
Medicii se așteaptă ca persoanele care au fost spitalizate cu pneumonie severă sau accident vascular cerebral să aibă nevoie de îngrijire de specialitate și de urmărire frecventă după externare. Cu toate acestea, sindromul post-COVID nu apare doar la persoanele care au suferit leziuni ale organelor în timpul bolii sau numai la persoanele tratate în caz de urgență. De asemenea, a fost observat la persoanele cu forme ușoare ale bolii sau care au fost tratați acasă. Este posibil să nu aibă nevoie de un specialist în timpul bolii, dar vor avea nevoie de îngrijire post-boală, deoarece simptomele lor persistente le afectează calitatea vieții.
Cei care par să fie cei mai susceptibili de a dezvolta sindromul post-COVID sunt:
● Adulți cu vârsta peste 50 de ani,
● Persoanele cu o formă mai severă,
● Persoanele cu alte afecțiuni de sănătate, în special probleme cardiovasculare, probleme pulmonare, hipertensiune arterială, diabet sau obezitate.
Persoanele cu simptome pe termen lung pot fi împărțite în două grupuri: cele cu leziuni permanente ale plămânului, inimii, rinichilor sau creierului care ar putea afecta capacitatea lor de a funcționa și cei care încă experimentează simptome debilitante fără nicio afectare detectabilă. Acești membri.
Cât de frecvente sunt simptomele persistente ale COVID-19?
Adevărata reapariție a sindromului post-COVID este încă în mare parte dezbătută. Studiile și sondajele publicate de grupurile de pacienți indică faptul că 50% până la 80% dintre pacienți au încă simptome supărătoare la trei luni de la debutul COVID-19, chiar și după teste care nu mai detectează virusul.
Cauza acestor simptome persistente și consecințele lor pe termen lung
Sunt în curs mai multe cercetări pentru a testa mai multe teorii. Nu știm încă ce cauzează sindromul post-COVID, dar ipotezele variază de la zonele latente de infecție la răspunsul inflamator prelungit. De asemenea, nu suntem siguri care ar putea fi consecințele pe termen lung ale acestor simptome persistente. Știm că acest sindrom poate avea cu siguranță un impact asupra calității vieții.
Ce ar trebui să facă o persoană cu sindrom post-COVID?
Dacă aveți o formă ușoară a bolii și ați fost tratat acasă, dar aveți acum simptome post-COVID, este recomandat să consultați medicul de familie care poate diagnostica severitatea simptomelor persistente, ajutându-vă să tratați simptomele ușoare. cel mai rau.
Deoarece simptomele sindromului post-COVID sunt diverse și deoarece această afecțiune este atât de nouă și unică, este necesară o abordare multidisciplinară.
La Clinicile MedLife puteți fi consultat de medici specializați în:
Cardiologie, Pentru simptome și probleme cardiovasculare, cum ar fi miocardita.
Pneumologie Pentru anomalii ale funcției pulmonare,
Boli ale sistemului digestiv, Pentru probleme digestive,
Nefrologie Pentru afectarea renală acută,
Neurologie, Pentru probleme de miros și gust, probleme de somn, dificultăți de concentrare, probleme de memorie,
Psihiatrie, Pentru depresie, anxietate și schimbări de dispoziție,
Medicină fizică și reabilitare, Pentru recuperare după Covid.
Surse:
https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/long-term-effects.html
https://www.health.harvard.edu/blog/the-tragedy-of-the-post-covid-long-haulers-2020101521173
–-
Articolul face parte din campanie MedLife România se descurcă bine.
Suntem alături de tine de 26 de ani și nu ne oprim. Pentru că medicina de azi, mai mult ca oricând, înseamnă lupta prin știință și cunoaștere.
De la începutul civilizației, frica este primul lucru care te-a lovit într-o pandemie. Pentru a scăpa de el, am luat o serie de măsuri de siguranță, am testat în permanență personalul medical și ne-am asigurat că toți pacienții din clinicile și spitalele noastre au fost protejați și tratați. Am oferit pacienților servicii medicale din ce în ce mai complexe și integrate pentru a le satisface toate nevoile.
Ne adaptăm constant prezentului și ne pregătim pentru viitor. România se descurcă foarte bine.
„Cititor lipsit de apologie. Maven de socializare. Iubitor de bere. Fanatic al mâncării. Avocat pentru zombi. Aficionat cu bacon. Practician web.”