Mișcarea de sprijinire a flancului estic al NATO vine după ce Macron a provocat o „neînțelegere” atunci când Uniunea Europeană a cerut recent un pact de securitate cu Rusia. NATO și-a consolidat deja prezența în regiune după anexarea Crimeei de către Rusia. Mișcarea reprezintă o nouă escaladare a tensiunii, pe măsură ce țările NATO își pregătesc apărarea în cazul unei invazii rusești a Ucrainei.
„Am trimis forțe pentru a asigura securitatea partenerilor noștri europeni în misiunile NATO, prietenilor noștri din regiunea baltică și vom continua să facem acest lucru”, a spus Macron.
„Ne-am arătat gata de a merge mai departe, în cadrul NATO, pentru a ne angaja în noi sarcini și a ne asuma responsabilitatea pentru sarcinile unei prezențe avansate sporite, în special în România.
„Solidaritate cu prietenii noștri europeni din NATO”.
Decizia a fost salutată de președintele României Klaus Iohannis, care a postat pe Twitter că „parteneriatul strategic dintre România și Franța va fi consolidat pe partea de est, în regiunea Mării Negre”.
Pierre Morcus, coleg la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale de la Washington, a analizat în continuare situația, spunând: „Franța și-a anunțat săptămâna aceasta disponibilitatea de a conduce o posibilă prezență înainte a NATO în România dacă Aliații vor decide acest lucru, o puternică demonstrație de solidaritate. pe care Bucureștiul l-a lăudat. Este și în fruntea tensiunilor actuale.”
De asemenea, președintele american Joe Biden a anunțat săptămâna trecută că Washingtonul „va crește efectiv prezența trupelor în Polonia, România și alte țări dacă Rusia se va mișca, pentru că avem obligația articolului 5 de a apăra acele țări pentru că sunt membre NATO”.
România este membră a NATO din 2004 și are deja aproximativ 1.000 de militari americani pe pământ și s-a declarat pregătită să primească mai multe trupe americane.
Tensiunile au atins un punct de fierbere în Europa de Est, când Rusia a adunat aproximativ 130.000 de militari de-a lungul graniței cu Ucraina.
Boris Johnson l-a avertizat astăzi pe liderul rus Vladimir Putin că o invazie a Ucrainei va duce la „acțiuni dureroase, violente și sângeroase”.
El a adăugat: „Informațiile sunt foarte clare că există 60 de grupuri de luptă ruse la granițele Ucrainei, iar un plan pentru un blitzkrieg care ar putea elimina Kievul este un plan pe care toată lumea îl poate vedea.
CITEȘTE MAI MULT: Se deschide misterul lui Maddie McCann: au fost dezvăluite noi dovezi „îngrozitoare” [ANALYSIS]
„Trebuie să clarificăm Kremlinului și Rusiei că aceasta ar fi o mișcare dezastruoasă”.
Cuvintele sale au făcut ecou cele ale secretarului de stat Liz Truss, care a spus: „Rusia trebuie să se detensioneze, să-și încheie campaniile agresive și de dezinformare și să urmeze calea diplomației.
„Așa cum Marea Britanie și partenerii noștri au spus în mod repetat, orice incursiune militară rusă în Ucraina ar fi o greșeală strategică gravă, cu costuri uriașe”.
Euractiv France raportează că experții se așteaptă ca mișcarea lui Macron de a desfășura trupe în România ar putea fi pentru a-și clarifica mesajul confuz conform căruia Uniunea Europeană ar trebui să semneze un acord cu Rusia.
Într-un discurs adresat Parlamentului European, Macron a cerut țărilor UE să „și ducă propriul dialog” cu Rusia.
NU RĂTAȚI: Brexit: „Lacunele sunt din ce în ce mai mari!” Speranțele înțelegerii se află în RUINE [DEVELOPING]
Ultimatumul UE în timp ce blocul se pregătește pentru discuții pentru a opri Brexitul [ANALYSIS]
„Nu Boris, nu votul Tory!” Britanicii îl susțin pe prim-ministru și avertizează cu privire la reacția alegătorilor [INSIGHT]
Pentru unii experți, relatează Euractiv France, aceasta marchează o abatere de la apelul la „unitate” al secretarului de stat american Anthony Blinken.
„Cred că unul dintre obiectivele pe termen lung ale Moscovei este să încerce să semăneze diviziuni între și în interiorul țărilor noastre și, foarte simplu, nu putem și nu le vom lăsa să facă asta”, a spus domnul Blinkin într-o vizită la Kiev.
Câteva alte țări occidentale au început să furnizeze arme Ucrainei pe măsură ce tensiunile au escaladat.
Regatul Unit a furnizat țării 30 de forțe de elită și 2.000 de arme antitanc, în timp ce o declarație a statelor baltice a relevat că Estonia, Letonia și Lituania vor trimite alte arme pentru a sprijini forțele ucrainene.
Ministerul rus de Externe a acuzat Occidentul de „escaladarea tensiunilor asupra Ucrainei”.
Raportare suplimentară de Maria Ortega
„Organizator. Scriitor general. Prieten al animalelor de pretutindeni. Specialist în cultură pop. Expert în internet amator. Explorator.”