Creșterea PIB-ului României este așteptată să scadă la 4,8% în 2022 și la 3,4% în 2023 de la 5,9% în 2021, „susținută în principal de impulsul cererii interne”, potrivit concluziilor din cadrul Articolul 4 Consiliul de administrație al Fondului Monetar Internațional.
Se preconizează că prețurile la energie și la alimente vor menține inflația relativ ridicată până la sfârșitul anului 2023, inflația medie anuală scăzând la 10% anul viitor de la 13% în 2022. Deficitul bugetar este văzut ca o scădere ușor de la 6,9% din totalul dezvoltării umane în 2021. la 6.4. % anul acesta și 5,1% în 2023.
FMI se așteaptă ca deficitul de cont curent al României să rămână ridicat (7,7% din PIB în acest an și 7,4% în 2023), dar se așteaptă, de asemenea, la o revenire a investițiilor străine directe și la lansarea Planului național de redresare și reziliență susținut de UE, care să ofere o creștere semnificativă. Finanțarea, în timp ce stabilirea Acesta din urmă se află pe calea reformelor și a investițiilor de stimulare a creșterii pe termen mediu.
Prognoza actuală este de fapt o revizuire în sus de la prognoza mai pesimistă de 2,2% publicată în World Economic Outlook în aprilie, când incertitudinea din cauza războiului din Ucraina era încă mai mare. Impactul războiului s-a diminuat din vara când echipa FMI a vizitat România pentru consultările articolului IV a revizuit previziunile de creștere la 3,5%-4,5%, încurajând și performanța puternică de creștere a PIB-ului din primul trimestru.
Consiliul de Administrație al Fondului Monetar Internațional a confirmat recomandările facilitate de creșterea puternică a PIB-ului din România și îndreptate către cele două provocări principale: inflația și extinderea balanței externe.
Mai exact, Fondul Monetar Internațional recomandă creșterea ratelor dobânzilor pentru a preveni înrădăcinarea presiunilor inflaționiste și apariția unei spirale a prețurilor salariale și trecerea treptată către un curs de schimb mai flexibil pentru a aborda competitivitatea externă slabă și deficitul mare de cont curent.
Administratorii fondurilor au subliniat, de asemenea, necesitatea de a urmări consolidarea fiscală pe termen mediu pentru a reconstrui rezervele de amortizare și pentru a proteja sustenabilitatea fiscală.
Printre altele, România ar trebui să elimine actualele plafoane ale prețurilor la energie și să le înlocuiască cu măsuri care vizează cei mai vulnerabili.
Pentru a contribui la îmbunătățirea bugetului pe termen mediu și a asigura predictibilitatea, administratorii de fonduri au recomandat o reformă mai ambițioasă a impozitului pe venitul persoanelor fizice și o îmbunătățire a eficienței taxei pe valoarea adăugată.
iulian@romania-insider.com
(Sursa imagine: Deanpictures / Dreamstime.com)
„Organizator. Scriitor general. Prieten al animalelor de pretutindeni. Specialist în cultură pop. Expert în internet amator. Explorator.”