- Scris de James Landell și Oliver Slough
- BBC News, Vilnius și Londra
Se așteaptă ca membrii G7 să ratifice un acord de securitate pe termen lung cu Ucraina la un summit NATO de miercuri.
Acesta va include echipamente de apărare, instruire și partajare de informații.
Prim-ministrul britanic Rishi Sunak a declarat că acordul va trimite un „semnal puternic” președintelui rus Putin.
Acest lucru vine după ce președintele ucrainean Zelensky a criticat reticența NATO de a acorda Kievului un interval de timp pentru a se alătura alianței.
Sunak a spus că aliații Kievului își intensifică „aranjamentele oficiale pentru protecția pe termen lung a Ucrainei”.
„Nu putem vedea niciodată o repetare a ceea ce s-a întâmplat în Ucraina și acest anunț ne reafirmă angajamentul de a ne asigura că nu este lăsată vulnerabilă la tipul de brutalitate pe care Rusia i l-a aplicat din nou”, a spus el.
El a adăugat că sprijinul pentru „calea Kievului către aderarea la NATO”, precum și „aranjamentele formale, multilaterale și bilaterale” ale membrilor NATO vor transmite un mesaj clar președintelui rus și „restabilirea păcii în Europa”.
Nr. 10 a spus că Regatul Unit a jucat un rol principal în acord, care include partenerii G7 Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și SUA. Miercuri sunt așteptate mai multe detalii.
Președintele american Joe Biden a propus anterior un model pentru Ucraina similar acordului țării sale cu Israelul. Conform acestui acord, Washington s-a angajat să furnizeze 3,8 miliarde de dolari în ajutor militar anual pe parcursul unui deceniu.
Dar, spre deosebire de apartenența la NATO, aceasta nu include o prevedere pentru a ajuta țara țintă în momentul atacului.
Anunțul G7 vine după ce NATO a declarat că Ucraina s-ar putea alătura alianței militare „atunci când aliații vor fi de acord și sunt îndeplinite condițiile” – o întârziere pe care Zelensky a numit-o „ridicolă”.
Kievul acceptă că nu poate adera la NATO atunci când este în război cu Rusia, dar vrea să se alăture cât mai curând posibil după încheierea luptei.
„NATO va oferi Ucrainei securitate – Ucraina va face alianța mai puternică”, a spus Zelensky mulțimilor din capitala Lituaniei, marți.
El a prezentat, de asemenea, un drapel de luptă din orașul ruinat Bakhmut – locul celei mai lungi și poate cea mai sângeroasă bătălie a invaziei ruse a Ucrainei.
Zelensky a scris anterior pe Twitter că „incertitudinea este slăbiciune” și a spus că lipsa unui interval de timp convenit înseamnă că eventuala aderare a țării sale ar putea deveni o monedă de schimb.
Este posibil ca NATO să nu fi spus când și cum s-ar putea alătura Ucraina alianței, dar diplomații au subliniat că au stabilit o cale clară spre aderare, procesul de aplicare greoi fiind scurtat semnificativ.
Ei au spus că au recunoscut că armata ucraineană devine din ce în ce mai „interoperabilă” și mai „integrată politic” cu forțele NATO și au promis că vor continua să sprijine reformele în sectorul democrației și securității ucrainene.
Diplomații au evidențiat, de asemenea, crearea unui nou Consiliu NATO-Ucraina, care se va întruni miercuri în premieră, care va da Kievului dreptul de a invita la întâlniri ale întregii alianțe.
Însă decizia de a nu da niciun sens orarului este în continuare văzută ca un regres pentru Ucraina.
Unele state membre se tem că aderarea semi-automată a Ucrainei ar putea oferi Rusiei un stimulent să escaladeze și să prelungească războiul.
Accentul se pune acum pe garanțiile de securitate pe termen lung pe care membrii NATO le vor încredința Ucrainei ca alternativă la aderarea timpurie.
În trecut, angajamentele de securitate occidentale nu au reușit să descurajeze două invazii rusești. Aliații NATO speră că a treia rundă va fi suficient de puternică și clară pentru a convinge Kremlinul că o agresiune ulterioară ar fi prea costisitoare.
Summitul de la Vilnius a început la o zi după ce Turcia și-a renunțat la opoziția față de aderarea Suediei la alianța militară.
Anterior, Turcia a petrecut luni de zile blocând cererea Suediei, acuzând-o că găzduiește militanți kurzi. Țara va deveni acum al 32-lea membru al alianței după Finlanda – care se învecinează cu Rusia, care a aderat în aprilie.
Ambele țări și-au anunțat intenția de a adera la NATO după ce Rusia a invadat Ucraina.
La summitul de marți au fost anunțate și o serie de pachete militare pentru Ucraina.
O coaliție formată din 11 națiuni va începe pregătirea piloților ucraineni pentru a pilota avioane de luptă F-16 fabricate în SUA într-un centru care va fi înființat în România în august, au declarat oficialii.
În mai, Statele Unite le-au dat aliaților săi occidentali aprobarea pentru a furniza Ucrainei aeronave avansate, inclusiv mult așteptatul F-16 – o actualizare semnificativă a avioanelor din epoca sovietică pe care le folosește în prezent.
Ucraina a făcut presiuni în mod repetat pe aliații săi occidentali să furnizeze avioane care să ajute în contraofensiva lansată recent, care vizează recucerirea teritoriului capturat de Rusia.
Dar experții spun că va dura timp pentru a pregăti piloții ucraineni să zboare și să opereze avioane occidentale.
Pe lângă acordul de securitate G7, Marea Britanie a anunțat planuri de a livra Ucrainei peste 70 de vehicule de luptă și logistică, cu scopul de a-și consolida operațiunile ofensive de contra.
Între timp, Rusia a lansat marți seară un val de atacuri cu drone kamikaze asupra Kievului și a regiunii sale pentru a doua zi consecutiv, a declarat armata ucraineană.
Informațiile preliminare au spus că nu au existat rapoarte imediate despre victime sau pagube majore.
„Scriitor lipsit de apologie. Fan extrem de tv. Alcoholaholic. Entuziast freelance de slănină. Aficionat pe Twitter în mod infuriat de umil. Învățător de bere subtil fermecător.”