MOSCOVA — După ce au vizitat marele muzeu al Victoriei, îmbrăcat în marmură, din Moscova, dedicat triumfului Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial, cei doi vizitatori au ajuns la concluzia că situația de astăzi nu este deloc diferită: Rusia este din nou atacată.
„America își dorește foarte mult să înceapă acest război”, a spus Olga A. Petrova, o pensionară, referindu-se la conflictul înfocat dintre Rusia și Occident asupra Ucrainei. „NATO vrea să-și aducă trupele la granițele noastre, ne-au căutat punctele slabe și au găsit Ucraina”, a spus ea, adăugând că americanii „nici măcar nu știu unde se află Ucraina pe hartă”.
Doamna. Convingerea Petrova că Statele Unite stimulează războiul între Rusia și Ucraina reflectă gândirea multor ruși, inclusiv însoțitoarea ei, Tamara N. Ivanova, care urmărește cele două talk-show-uri principale de pe canalele de televiziune de stat ale țării.
Este un mesaj transmis zilnic de mașina de propagandă a Kremlinului.
Rușii se ceartă pentru o serie de probleme interne, cum ar fi răspunsul guvernului la pandemia de coronavirus sau inflația în creștere. Alții, sătui de manipularea de către Kremlin a presei de știri, tocmai au renunțat. Dar există un lucru despre care mulți par să fie de acord cu președintele Vladimir V. Putin: dacă va veni războiul, va fi vina americanilor.
Centrul Levada, unul dintre puținii sondaje independenți din Rusia, spune că 50% dintre ruși văd Statele Unite și NATO ca fiind responsabile pentru creșterea tensiunilor. Mai puțin de 5% dau vina pe Kremlin.
Domnișoară. Ivanova spune că poate vedea clar cum oamenii din Ucraina și Occident „au fost spălați pe creier”. Susținerea ei fermă a liniei Kremlinului nu este surprinzătoare, având în vedere că pensionarii ca ea constituie nucleul bazei președintelui Vladimir V. Putin.
În anii trecuți, un subgrup de oameni mai tineri, în principal din mediul urban, ar fi ieșit în stradă în semn de protest, dar vocile divergente au fost zădărnicite de o represiune împotriva demonstrațiilor, a presei independente de știri și a grupurilor de drepturi care au început să fie serioase în urmă cu un an. S-au schimbat zeci de tineri reţinut, expulzat din universităţi şi alungat al țării.
Ca răspuns, spune Serghei Belanovski, un sociolog care studiază opinia publică, mulți ruși, inclusiv tinerii țării, tocmai au renunțat să urmărească știrile.
Yana Yakushkina, o studentă la medicină în vârstă de 20 de ani, părea să întruchipeze această descoperire.
Asistând la un spectacol retrospectiv într-o sală de expoziții vizavi de Kremlin despre viața și cariera lui Viktor Tsoi, un celebru muzician rock rus, ea a permis că nu acordă prea multă atenție politicii și că „toată discuția asta despre război este pur și simplu goală. .” Ridicând din umeri, ea a adăugat: „Nimeni nu poate explica acest conflict fără sfârșit”.
Darya Rokysheva, în vârstă de 19 ani, studentă la matematică aplicată care participă la expoziție, a spus că nici ea nu urmărește atât de îndeaproape politica și că crede că conflictul are loc „între guverne, nu între națiuni”.
Domnul. Belanovsky a spus că acest sentiment de înstrăinare față de știrile și problemele cu care se confruntă țara este omniprezent printre ruși.
„Această criză este percepută de unii ca la marginea conștiinței – ceva de neînțeles li se întâmplă”, a spus el. „Nu vor să se aprofundeze în asta și cred că oricum nu are rost.”
Cu toate acestea, chiar și printre cei care se pot opune Kremlinului cu privire la o politică internă sau alta, dl. Belanovsky adaugă, când vine vorba de Ucraina și relațiile cu Occidentul, mulți oameni îl împărtășesc pe dl. Narațiunea lui Putin despre Rusia ca o fortăreață asediată.
Aleksei Izotov, 45 de ani, antreprenor IT, este unul dintre ei. El a spus că, deși detestă corupția sistemică din Rusia și faptul că dl. Putin nu este dispus să renunțe la putere, când vine vorba de politică externă, președintele „face totul bine”.
El a adăugat: „Îmi place și cred că împărtășesc punctul de vedere al majorității oamenilor”.
Domnul. Izotov a spus că nu se uită la televiziunea de stat, preferând să-și primească știrile de pe internet, unde punctele de vânzare cu un număr mic, dar loial, pot încă să se oprească de linia Kremlinului. Interesat, el împărtășește opinia că actuala criză din Ucraina a fost provocată de Statele Unite și NATO.
„America își urmărește obiectivele geopolitice în spațiul post-sovietic, vrea să împartă Rusia și țările post-sovietice”, a spus el, purtând un pulover negru în relief cu dl. Sloganul semnăturii lui Tsoi „Avem nevoie de schimbare!”
Domnul. Izotov a spus că simpatizează cu cea mai proeminentă figură a opoziției din Rusia, Alexei A. Navalny, care a fost condamnat anul trecut pentru că a încălcat eliberarea condiționată prin părăsirea țării. Domnul. Navalny a plecat să caute tratament pentru otrăvire după ceea ce Germania și alte națiuni occidentale au declarat că a fost o tentativă de asasinat guvernamentală.
Dar dl. Izotov este fatalist cu privire la dl. Şansele lui Navalny de a modifica ordinea existentă, crezând că dl. Putin va conduce Rusia până va muri și își va proteja prietenii la putere.
Chiar și atunci, dl. Izotov a spus că nu poate spune că „actualul președinte este rău sau un inamic”.
Mulți ruși împărtășesc convingerea că sunt neputincioși să influențeze evenimentele, un sociolog, Grigory Yudin spus recent Ekho Moskvy, un post de radio deținut de stat, dar cu tendințe liberale. Lipsa protestelor publice este în contrast puternic cu răspunsul din 2014, după ce dl. Putin a anexat peninsula Crimeea a Ucrainei.
Pe atunci, cam 50.000 de oameni au ieșit la proteste acţiunea militară de la Moscova. Acum, chiar și online petiţie circula din ian. 30 a primit doar 5.000 de semnături.
„Cetăţenii Rusiei devin ostatici ai aventurismului criminal, care dictează politica externă a Rusiei”, au scris autorii petiţiei, intelectuali ruşi de seamă.
„Dar nimeni nu întreabă cetățenii Rusiei”, au adăugat ei. „Nu există discuții publice. Un singur punct de vedere este prezentat la televiziunea de stat, și acesta este punctul de vedere al susținătorilor războiului.”
Ivan Preobrazhensky, un analist politic independent, spune că apatia rușilor, credința în acest caz că un război este inevitabil, a fost întărită de ani de guvernare politică.
„Societatea rusă nu vrea război, dar cea mai mare parte a ei a ajuns la concluzia că acesta este cel mai probabil inevitabil”, a spus el într-un interviu. El a adăugat că, cu fiecare rundă de tensiuni asupra Ucrainei, „guvernul rus îi determină pe oameni să se gândească la război ca la rutină”.
Sunt oameni ca Serghei Ryzhkov, care lucrează în construcții, care a spus că nu este atent la tensiunile din Ucraina.
„Nu mă interesează”, a spus el. „Este părerea mea că acestea sunt doar confruntări politice”.
Totuși, a spus dl. Belanovsky, sociologul, dacă e vorba de un război real cu armament adevărat și, inevitabil, pungi de cadavre, acele atitudini s-ar putea schimba.
„Cred că astfel de știri vor ajunge cu siguranță la oamenii apolitici”, a spus el. „Și reacția va fi în mare parte negativă.”
Arseny Filippov, în vârstă de 22 de ani, a spus că simte deja consecințele atitudinii Rusiei. „Înainte de aceste evenimente, călătoria în Europa era accesibilă, iar apoi rubla pur și simplu s-a prăbușit”, a spus el. Un arhitect, dl. Filippov a spus că primește știri din surse independente online și de la știri străine.
El a spus că nu poate înțelege de ce, de la începutul conflictului Rusiei cu Ucraina în 2014, Kremlinul a luat măsuri precum anexarea Crimeei „având în vedere cât de dăunător a fost totul pentru țară și economia ei”.
El a spus că, deși la început a refuzat să creadă că un război cu Ucraina este inevitabil, nu este atât de sigur acum, după două luni de tensiuni.
„Sper foarte mult că nu se va întâmpla”, a spus el.
Alina Lobzina a contribuit la reportaj.
„Scriitor lipsit de apologie. Fan extrem de tv. Alcoholaholic. Entuziast freelance de slănină. Aficionat pe Twitter în mod infuriat de umil. Învățător de bere subtil fermecător.”