Înțelegerea obstacolelor cu care se confruntă refugiații ucraineni în România

Războiul din Ucraina, care a intrat în al doilea an în februarie 2023, a dus la cea mai mare mișcare de oameni din regiunea europeană de la al Doilea Război Mondial. Milioane au fugit de ostilități, lăsând în urmă viața și mijloacele de trai. Guvernele din țările învecinate au primit imediat oamenii din Ucraina, oferind o gamă largă de servicii – sănătatea fiind o prioritate majoră.

România, unde în ianuarie 2023 erau înregistrați în țară 107.000 de refugiați.

Furnizarea de servicii de sănătate unui aflux atât de mare de oameni într-un timp scurt este o întreprindere uriașă. Pentru a îmbunătăți și a îmbunătăți continuu răspunsul, este esențial să ne angajăm cu refugiații înșiși pentru a înțelege barierele cu care se confruntă.

Cu toate acestea, în situațiile de urgență de sănătate la scară largă, aceasta nu este o sarcină ușoară, spune Heather Papowitz, Manager de incidente OMS pentru Urgența din Ucraina: „În timpul unei crize, este adesea foarte dificil să înțelegeți și să integrați perspectivele celor care încearcă să ajute.” .

Perspective centrate pe oameni

Pentru a explora nevoile și lacunele în domeniul serviciilor de sănătate din perspectiva refugiaților ucraineni din România, OMS a sprijinit autoritățile naționale de sănătate să efectueze interviuri calitative cu refugiați pe o perioadă de 5 luni în 2022.

Studiul a fost realizat de Unitatea Comportamentală și Culturală OMS/Europa și Biroul de țară al OMS România, cu sprijinul Ministerului Sănătății, Administrației Prezidențiale, Institutul Național de Sănătate Publică și alți factori interesați. Interviurile inițiale au avut loc în mai 2022, cu interviuri ulterioare în octombrie, pentru a monitoriza schimbările în experiențele lor.

Aceste interviuri aprofundate au oferit informații care permit acum autorităților sanitare române să adopte o abordare centrată pe oameni în răspunsul lor la nevoile de sănătate ale refugiaților ucraineni. Alte țări urmează deja același model; Studii similare sunt efectuate în Polonia, Slovacia și Slovenia, care găzduiesc în total 1,7 milioane de refugiați din Ucraina, începând cu 10 ianuarie 2023.

Cu cât PDI stau mai mult în țara gazdă, cu atât înțeleg mai important sistemul de sănătate în cauză și cum să-l acceseze.

Femeile reprezintă majoritatea refugiaților ucraineni, atât în ​​România, cât și în alte părți. Proaspetele mamici, care sunt adesea singure, au nevoie mai ales de sprijin. Limba rămâne o barieră pentru mulți, împiedicându-i să se simtă confortabil accesând servicii. Pentru a obține medicamente sau pentru a vizita profesioniștii din domeniul sănătății, unii se întorc în Ucraina ori de câte ori este posibil.

Refugiații au nevoie de sprijin pentru a avea acces la servicii

În cadrul studiului, refugiații și-au exprimat recunoștința față de poporul român și autoritățile pentru primirea călduroasă pe care au primit-o, în special din partea voluntarilor. Cu toate acestea, în acele luni de început, incertitudinea cu privire la modul în care funcționa sistemul de sănătate și la ce servicii erau eligibili pentru a primi refugiații și cu ce costuri a făcut dificil accesul la asistență medicală.

De asemenea, printre constatări se numără și faptul că, de-a lungul timpului, prin împărtășirea de experiență între colegii refugiați și prin eforturile autorităților din domeniul sănătății, oamenii raportează că se simt mai stabili și mai încrezători în căutarea serviciilor de sănătate.

După 6 sau mai multe luni petrecute în România, participanții au spus că au fost în general mai încrezători și au învățat multe despre cum funcționează sistemul de sănătate. După cum a spus o femeie ucraineană de 50 de ani: „La început a fost un dezastru. Copiii s-au îmbolnăvit și nu știam unde să merg. Dar acum este mai ușor și știu ce să fac.

Traduceți rezultatele în acțiune

După discuții cu Ministerul Sănătății din România, Președintele, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și membrii Grupului de Lucru în Sănătate din România (format din reprezentanți ai organizațiilor partenere de dezvoltare), OMS a început acum să ia decizii direct coordonate și acțiuni inspirate de nevoi și soluții ale participanților la studiu.

Acest studiu este important deoarece ne oferă informații structurate și de încredere pe care le putem folosi pentru a informa răspunsul național. S-ar putea să auzim ici și colo povești și anecdote despre experiența cuiva, dar aceasta nu este baza politicii. „Datorită acestor date, sunt încrezător că obținem perspective importante”, a spus ministrul Sănătății, dr. Alexandru Ravella.

Clinicile OMS de asistență medicală pentru refugiații ucraineni funcționează acum cu sprijinul Direcțiilor Provinciale de Sănătate Publică din România și al autorităților locale, în timp ce atât furnizorii de asistență medicală, cât și refugiații sunt vizați cu informații personalizate.

„Cercetarea a fost făcută rapid și rezultatele modelează acum intervenții și politici, cum ar fi angajarea de mediatori sanitari la nivel de județ pentru a conecta oamenii la servicii”, spune doamna Papowitz.

Printre provocările rămase și la care se lucrează se numără accesul la medicamente prescrise, stomatologie și imunizare atât pentru copii, cât și pentru adulți, precum și accesul la servicii de sănătate mintală de calitate.

Toți actorii lucrează împreună pentru a îmbunătăți accesul, explică doamna Turza, apoi adaugă: „Ceea ce a făcut studiul a fost să ne ajute să înțelegem provocările din punctul de vedere al refugiaților”.