Interviu pentru Ziua Mondială a Zonelor Umede | Orieta Hulea, CEO WWF România, și Alex Bratu, CEO Jysk România & Bulgaria

The Ziua mondială a zonelor umede, sărbătorită în fiecare an pe 2 februarie, este ocazia perfectă de a ne aminti că România găzduiește cea mai mare zonă umedă din Europa, Delta Dunării. Pentru a sărbători ocazia și pentru a vorbi mai multe despre recentele lor parteneriat care vizează protejarea habitatelor de apă dulceBusiness Review s-a întâlnit cu Orieta Hulea, CEO WWF România, și Alex Bratu, CEO Jysk România & Bulgaria, pentru un interviu exclusiv.

Orieta Hulea, CEO al WWF România

1. 2 februarie este Ziua Mondială a Zonelor Umede, care sărbătorește cele mai productive ecosisteme din lume. Lunca Dunării are nevoie de măsuri urgente de conservare, iar WWF lucrează împreună cu JYSK pentru a asigura durabilitatea refacerii ecologice de la Mahmudia, Tulcea. Ce ne puteți spune despre acest proiect?

În urmă cu doi ani am început să colaborăm cu Jysk pentru a asigura durabilitatea lucrărilor de restaurare implementate în Delta Dunării-Mahmudia. 900 ha de teren agricol au fost reconectate la pulsul de viitură al Dunării pentru refacerea stufurilor și apelor deschise care adăpostesc păsări și specii de pești, îmbogățind biodiversitatea zonei și beneficiind comunitatea locală. Natura își face partea, dar trebuie să o consolidăm cu acțiuni suplimentare pentru a asigura o calitate adecvată a habitatului și aici sprijinul de la Jysk adaugă valoare. Trebuie eliminate speciile invazive și trebuie restabilită pădurea naturală de luncă (sălcii și plopi). Coloniile de păsări nou înființate vor fi susținute cu platforme suplimentare de cuibărit.

2. Potrivit unui raport WWF, 64% din toate zonele umede din lume s-au pierdut în ultimii 100 de ani. Cum putem proteja zonele umede din țara noastră?

În ultimii 150 de ani, fluviul Dunărea și zonele sale umede au fost mult abuzate. Diguri, diguri, tăieturi, fixarea malurilor și dragarea au modificat mari părți ale sistemului fluvial. Peste 80% din zonele umede s-au pierdut și odată cu acestea beneficiile ecosistemice pe care le oferă. Efectele au fost ample și includ scăderea populațiilor de pești și animale sălbatice, scăderea calității apei și deteriorarea zonelor umede, care nu mai sunt capabile să ofere puncte fierbinți de biodiversitate atât de necesare sau să acționeze ca tampon pentru apele de inundații, care devin toate mai valoroase în fața schimbărilor climatice.

Scopul nostru este să refacem cât mai mult posibil câmpia inundabilă pierdută, prin proiecte de restaurare a zonelor umede care sporesc biodiversitatea și resursele naturale și, în același timp, aduc beneficii comunităților locale, inclusiv atenuarea riscului de inundații, oportunități de dezvoltare a ecoturismului și afaceri locale bazate pe durabilitate. utilizarea resurselor naturale. Avem deja proiecte de succes implementate de-a lungul Dunării (Garla Mare) și Deltei Dunării (Mahmudia), ne propunem să reproducem și să extindem această experiență.

3. Conservarea și refacerea zonelor umede, în special a zonelor inundabile, trebuie să devină o prioritate pentru societatea românească. Cum putem crește gradul de conștientizare a acestei probleme?

Râurile și zonele umede contribuie în mare măsură la calitatea vieții noastre – într-adevăr, la supraviețuirea noastră. Puțini oameni realizează gama de produse și servicii pe care le oferă habitatele de apă dulce, cum ar fi zonele umede: nu numai hrană, ci și purificarea apei, gestionarea inundațiilor, atenuarea secetei, recreere, biomasă și biodiversitate. Aceste habitate complexe acționează ca niște bureți giganți, absorbind precipitațiile și eliberându-le încet în timp. De asemenea, funcționează ca stații uriașe de tratare a apelor uzate, absorb substanțe chimice, filtrează poluanții și sedimentele, descompun solidele în suspensie și neutralizează bacteriile dăunătoare. Nu în ultimul rând, zonele umede sunt cele mai diverse ecosisteme din punct de vedere biologic, adăpostind o gamă largă de floră și faună.

În ceea ce privește comunicarea și implicarea, am promovat conștientizarea și educația, de exemplu, cu privire la râuri și zonele umede, pentru copiii și familiile tinere prin intermediul unui tur al Dunării Vie și a unor evenimente speciale; pentru afaceri prin evenimente speciale de afaceri; și experților și factorilor de decizie politică prin conferințe și reuniuni relevante și grupuri de lucru ale Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea.

4. Cât de mult contează sprijinul companiilor în demersurile făcute de WWF România?

Provocările cu care se confruntă mediul global astăzi sunt prea mari, prea interconectate și prea urgente pentru ca orice organizație să le rezolve singură. Prin urmare, WWF încearcă să colaboreze cu cei care au cel mai mare potențial de a reduce cele mai presante amenințări la adresa diversității vieții de pe Pământ și, împreună, să găsească soluții la provocările de conservare, cum ar fi defrișarea, pescuitul excesiv, deficitul de apă și schimbările climatice. Sectorul corporativ conduce o mare parte a economiei globale, așa că considerăm că companiile au și o responsabilitate specifică de a se asigura că resursele naturale și ecosistemele care stau la baza afacerii lor sunt utilizate în mod durabil. De asemenea, companiile sunt pregătite să conducă la adaptarea rapidă și la soluțiile inovatoare necesare pentru a conduce schimbarea. Lucrând cu sectorul corporativ, WWF își propune să schimbe comportamentul și să conducă rezultate de conservare care nu ar fi posibile altfel.

5. Care sunt planurile WWF România pentru 2022?

În 2022, ne vom concentra pe promovarea soluțiilor bazate pe natură (restaurarea zonelor umede) ca măsură de atenuare a riscurilor de inundații și de adaptare la impactul schimbărilor climatice. Vom continua să lucrăm cu părțile interesate naționale și locale cheie și să le implicăm activ în proiecte de restaurare a zonelor umede pentru a demonstra beneficii multiple (atenuarea riscului de inundații, aprovizionarea cu pește și alte resurse naturale, conservarea biodiversității). Vom folosi rezultatele proiectelor noastre de teren pentru a demonstra beneficiile refacerii zonelor umede și pentru a crește gradul de conștientizare a publicului larg și a părților interesate cu privire la importanța acestora.

Alex Bratu, CEO Jysk Romania & Bulgaria

1. JYSK România este implicată activ în proiectele de mediu derulate de WWF România. Cum funcționează aceste parteneriate?

În 2020, căutam un partener credibil și profesionist care să ne poată ajuta să susțină proiecte dedicate conservării naturii în România. Am găsit acest partener în WWF-România. Am semnat un contract pe trei ani prin care JYSK va finanța un proiect important în Delta Dunării, pentru a asigura durabilitatea lucrărilor de reconstrucție ecologică efectuate în Mahmudia. Am vizitat zona în luna august și, însoțiți de specialiști de la WWF-România, am descoperit beneficiile pe care reconstrucția ecologică le aduce comunității locale și naturii. Autoritățile locale susțin și acest proiect. Toți cei implicați sunt de acord cu cât de important este să retransformăm terenurile care au făcut parte cândva din Deltă și să le readucem la starea lor naturală.

2. 2 februarie este Ziua Mondială a Zonelor Umede, iar împreună cu WWF România ați conservat și restaurat zonele Deltei Dunării. Ce impact a avut acest proiect asupra companiei și angajaților săi?

Atât colegii, cât și clienții noștri au o viziune pozitivă asupra acestui proiect. Am vizitat Mahmudia cu 10 colegi și toți au fost uimiți de cât de frumoasă este zona și câte păsări diferite au văzut. De asemenea, au fost încântați de faptul că specialiștii de proiect de la WWF-România au fost foarte profesioniști, ne-au explicat în detaliu de ce este importantă reconstrucția ecologică și cum afectează mediul înconjurător. Ni s-au alăturat colegii noștri din Tulcea, ei consideră Delta Dunării casa lor și au spus că proiectul de la Mahmudia ajută la dezvoltarea unui turism mai durabil. În cadrul parteneriatului nostru cu WWF-România, voluntarii ONG-ului colectează donații din magazinele noastre din București. Feedback-ul personalului magazinului nostru și al strângerii de fonduri WWF-România a fost foarte bun, iar unii dintre colegii noștri au donat pentru a susține proiectul.

3. Cum văd angajații proiectele CSR pe care le conduceți? Care sunt planurile tale când vine vorba de a-i motiva să se implice în proiecte JYSK?

Sunt fericiți când JYSK se implică într-un proiect de CSR, îl apreciază și, de cele mai multe ori, vor să ajute, fie prin voluntariat, fie donând sau redirecționând 3,5% din impozitul pe venit. Avem și candidați care ne spun, în timpul interviului, că ne-au văzut activitatea de CSR și este unul dintre motivele pentru care au decis să aplice pentru un job la JYSK. Încercăm să ne implicăm colegii ori de câte ori este posibil, ca voluntari pentru un eveniment de plantare de copaci, pentru a asambla mobilier pentru o nouă casă familială de grup mic sau alte activități. Una dintre modalitățile de a-i motiva este să le arăți exemple pozitive, povești ale altor colegi care s-au oferit voluntari pentru diferite cauze.

4. Suportul JYSK este foarte important atunci când vine vorba de proiecte WWF. Ce sfaturi ai pentru cei care ar dori să înceapă astfel de parteneriate?

Toți cei care doresc să contribuie și să ajute la protejarea naturii vor găsi un partener de încredere în WWF-România. Sfatul meu este să vă gândiți la ce obiective de dezvoltare durabilă sunt importante pentru compania lor și să investiți într-un proiect care va ajuta la atingerea acestui obiectiv. În JYSK ne concentrăm pe cinci ODD-uri, iar reconstrucția ecologică realizată de WWF-România ajută la atingerea a trei dintre ele: apă curată și canalizare, muncă decentă și economie.