Introducere generală în reglementarea monedelor virtuale în România

Extras din The Virtual Currency Regulatory Review, ediția a cincea

Introducere în cadrul legal și de reglementare

Activele cripto au beneficiat de contextul care a condus la un fenomen global, cum ar fi principalele funcții de bază ale blockchain-ului – imuabilitate și descentralizare – tranzacții îmbunătățite fără frontiere și aprobări instituționale. Sistemul legal pentru criptomoneda nu a fost încă clarificat. În România, ca și în multe jurisdicții ale UE, criptomonedele nu au curs legal, nici monedă electronică, ci active digitale care au un rol limitat ca monedă sau au rol utilitar într-un anumit sistem cooperativ. Acestea sunt adesea menționate ca instrumente de plată alternative convenite între părți la încheierea unei tranzacții financiare.

Acest capitol își propune să (1) să descrie cadrul legal din România în anticiparea dezvoltării criptografice accelerate în România și Uniunea Europeană; și (ii) să clarifice potențialele riscuri operaționale și juridice în absența îndrumărilor din partea autorităților naționale relevante. Cu toate acestea, absența pe termen lung a României a unui cadru de reglementare dedicat nu a fost neapărat o piedică pentru antreprenorii care conduc afaceri care se ocupă de criptomonede, inclusiv schimburi de criptomonede, bancomate criptografice și portofele criptografice. Ofertele inițiale de monede (ICO) și Ofertele de schimb inițiale (IEO) au fost coordonate de echipe românești din mai multe jurisdicții prietene, altele decât România, unde a existat mai multă claritate cu privire la răspunderea juridică. Ca vedere generală, România se mândrește cu câteva trăsături puternice în ceea ce privește adoptarea cripto, care sunt:

1. Dintre consumatori, românii au cea mai mare atitudine pozitivă față de utilizarea criptomonedelor (44 la sută), urmați de Polonia și Spania;²
2. România ocupă locul 33 la nivel global în Crypto Readiness Index cu două semnale notabile: se situează pe primul loc la nivel global în creșterea anuală a căutărilor Google pentru „criptomonede” și, de asemenea, se clasează printre primele 10 țări în ceea ce privește numărul de ATM-uri cripto raportate;³
3. Marile orașe ale României cresc ca cele mai bune hub-uri IT din Europa, iar programatorii români sunt foarte respectați în domeniul fintech și blockchain sau cripto. Pe măsură ce mai mulți programatori se alătură proiectelor în spațiul blockchain sau cripto, comunitatea cripto este în creștere;
4. În acest context, se dezvoltă mai multe proiecte:
   • Există două schimburi locale de criptomonede și procesatori naționali de plăți de top care reduc diferența dintre plățile electronice tradiționale și cele criptomonede;
   • Blockchain-ul original Layer 1 – Elrond (printre cele mai rapide viteze de transfer existente) și aplicația lor mobilă Maiar; Si
   • Numeroase aplicații descentralizate (Dapps) care creează noi ecosisteme (cum ar fi piețe autonome descentralizate, roboți de tranzacționare a criptomonedei), piețe NFT online, manageri de active cripto, precum și aplicații blockchain în sectorul lanțului de aprovizionare; Si
5. Guvernul României folosește blockchain-ul în alegerile naționale ca infrastructură esențială.⁴

Legile privind valorile mobiliare și investițiile

i Autoritățile de reglementare a pieței financiare

Popularitatea tot mai mare a criptomonedelor a condus la un control de reglementare sporit. În Uniunea Europeană, criptomonedele sunt în mare parte nereglementate, iar România nu face excepție când vine vorba de reglementări specifice pentru criptomonede. În România, nu există reglementări specifice privind valorile mobiliare privind monedele virtuale sau ofertele acestora. Piața financiară globală este reglementată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)⁵ și Banca Națională a României (BNR).⁶ ASF și BNR sunt responsabile de supravegherea și controlul băncilor și companiilor de servicii financiare care operează în România. ASF protejează interesele actorilor de pe piețele financiare și este responsabilă de supravegherea produselor financiare și a informațiilor publicate de companii și furnizori de servicii financiare; Întrucât Banca BNR este responsabilă de supravegherea instituțiilor financiare individuale (de exemplu, instituții de credit, firme de investiții, instituții de plată, instituții financiare nebancare, instituții de monedă electronică) și buna funcționare a sistemului financiar în ansamblu. ASF se bazează în întregime pe liniile directoare emise de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) cu privire la riscurile ofertelor inițiale de monede.

ASF nu furnizează un anumit prospect, transparență și abuz de piață și reguli de piață în Legea instrumentelor financiare, dar adoptă implicit legislația UE, inclusiv Directiva privind prospectele, Directiva UE privind piețele de instrumente financiare (MiFID II) și Directiva privind investițiile alternative. pentru administratorii de fonduri. ASF pare să aplice principiile Uniunii Europene pentru instrumente financiare și valori mobiliare, așa cum sunt definite în MiFID II. Ca urmare, și în funcție de caracteristicile lor, monedele virtuale pot fi clasificate drept valori mobiliare convertibile care necesită publicarea prospectului înainte de a fi oferit publicului. Potrivit MiFID II, o criptomonedă descentralizată nu va fi o valoare transferabilă, spre deosebire de un token de securitate asemănător unei acțiuni sau obligațiuni. ESMA înțelege că cadrul de reglementare pentru monedele virtuale nu este încă finalizat și există un dezacord semnificativ între diferitele autorități de reglementare din UE și statele membre ale UE (care aplică în mare parte aceeași lege financiară a UE) în ceea ce privește calificarea anumitor tipuri de jetoane: de exemplu De exemplu, în funcție de țară și de autoritate de reglementare, monedele stabile pot fi clasificate ca instrumente financiare, titluri convertibile, instrumente derivate, scheme de plasament colectiv, unități de cont, monedă electronică sau o combinație a celor de mai sus.⁷

ii lista prospectului

Prospect de ofertă de conducere (PD)⁸ Necesită furnizarea de informații adecvate atunci când se încearcă strângerea de fonduri de la investitorii din Uniunea Europeană. Înainte de oferta inițială de monede, emitentul trebuie să publice un prospect care să identifice în mod clar toate informațiile necesare investitorului pentru a putea evalua investiția potențială. Informațiile trebuie prezentate într-o manieră clară, concisă și inteligentă. PD nu precizează cine este responsabil pentru întocmirea prospectului, dar impune ca partea responsabilă pentru informații (cel puțin emitentul, ofertantul, partea care solicită admiterea la tranzacționare sau garantul) să fie menționată în prospect. În funcție de structura ICO, monedele sau jetoanele pot intra în definiția unei garanții transferabile și, prin urmare, pot necesita publicarea unui prospect, care va fi prezentat spre aprobare de către ASF.

iii Directive ale Administratorilor de fonduri de investiții alternative

ASF a încorporat Directiva privind Managerii Fondurilor de Investiții Alternative (AIFMD) europeni, care stabilește mandatul permanent, funcționarea și regulile de transparență pentru Managerii de Investiții Alternative (AFIA) care administrează sau comercializează Fonduri de Investiții Alternative (AIF), sau ambele, în Uniunea Europeană. . În funcție de structura sa, o schemă ICO poate fi clasificată ca FIA, în măsura în care este utilizată pentru a strânge capital de la un număr de investitori în vederea investiției în conformitate cu o politică de investiții specifică. Prin urmare, companiile care participă la un ICO trebuie să respecte regulile AIFMD, în special regulile privind cerințele de capital, operațiuni, reglementare și transparență.

iv Regulamentul privind infrastructura experimentală a pieței DLT

La 2 iunie 2022, a fost adoptat Regulamentul privind infrastructura pieței pilot (PDMIR). Este prima parte a pachetului de strategie de finanțare digitală, care include, de asemenea, MICA și altă legislație care completează puzzle-ul de finanțare de mâine. Este de așteptat să intre în vigoare în martie 2023.

PDMIR este potrivit pentru noile platforme cripto care doresc să-și schimbe modelul de afaceri (înregistrați-vă pentru a deveni o Facilitate de Comerț Multilateral (MTF)). Este primul sandbox de acest gen din Uniunea Europeană. Sandbox își propune să permită supraveghetorilor piețelor de capital să obțină mai multe cunoștințe despre utilizarea DLT-urilor în infrastructura piețelor de capital, permițând în același timp beneficiarilor sandbox-ului să își dezvolte direct produsele sau serviciile pe piețele pe care le acoperă. Cu toate acestea, jucătorii tradiționali din acest domeniu sunt așteptați să profite de oportunitățile oferite de DLT pentru a îmbunătăți eficiența cotării valorilor mobiliare cu ajutorul blockchain-ului.

PDMIR se va aplica în cadrul MIFIDII pentru instrumente financiare, unde se va aplica în principal acțiunilor și obligațiunilor publice (obligațiunile suverane nu sunt permise), cu praguri specifice:

1. Emitent cu o capitalizare de piață a acțiunilor bazată pe DLT mai mică de 200 milioane EUR; Si
2. Obligațiuni de până la 500 de milioane de euro pe emitent.

Acest lucru poate aduce următoarele considerații de politică factorilor de decizie români și oportunități pentru piețele de capital din România, emitenții de instrumente financiare tradiționale sau noi, românești sau europene și noi jucători în spațiul cripto, în special în spațiul STO:

1. virtualizarea și dematerializarea acțiunilor și obligațiunilor – unde proprietatea asupra acțiunilor și obligațiunilor poate fi dovedită prin deținerea acestor instrumente financiare; Si
2. Custodele central și alte facilități multilaterale de tranzacționare vor trebui să se adapteze, deoarece furnizorii de infrastructură de piață la nivelul UE sunt așteptați să vină în România pentru a revendica o cotă bună de piață pe baza unui pașaport financiar la nivelul UE.

STO-urile ar putea deveni norma într-un viitor nu prea îndepărtat, dacă sunt instituite infrastructura de abilitare, reglementări privind abuzul de piață, combaterea spălării banilor/cunoașterea clientului (AML/KYC) și standardele de protecție a consumatorilor, și nu este nevoie de birocrație suplimentară. introdus prin pachetul Noua strategie de finanțare digitală a Comisiei Europene.