Pe Nistru – la doar opt mile de granița cu Ucraina, primarul unui sat din Moldova a urmărit difuzarea de televiziune a invaziei rusești de alături. S-a jucat cu un stilou, a scos capacul și a pus-o la loc, privind pe ecranul care arăta înaintarea Rusiei către Odesa, cel mai apropiat oraș mare din partea ucraineană.
„Nu mă pot opri din privit”, a spus primarul Alexander Nikitenko. „Dacă vor lua Odesa, atunci evident că vor veni aici”.
Domnul Nikitenko s-a întrebat că dacă rușii ar ajunge atât de departe, s-ar opri neapărat?
Astfel de întrebări sunt puse în toată Europa de Est în fostele republici comuniste precum Moldova. Invazia Ucrainei de către Rusia a spulberat ipotezele despre ordinea post-Război Rece, oferind dovezi clare că președintele rus Vladimir Putin vede granițele Europei deschise pentru a fi redesenate cu forța.
O țară săracă de 2,6 milioane cuprinsă între Ucraina și România, Moldova este poate cea mai vulnerabilă. Spre deosebire de Polonia și statele baltice, Moldova nu este membră a NATO. Nici nu este membru al Uniunii Europene, dar a depus o cerere rapidă, de lungă durată, săptămâna trecută, care este ca un far.
Cel mai problematic, cu două decenii în urmă, înainte ca separatiștii vorbitori de limbă rusă să scoată o parte din Ucraina, au făcut același lucru în Moldova.
În 1992, separatiștii susținuți de Moscova au preluat controlul asupra unei mici bucăți de pământ de 250 de mile, cunoscută sub numele de Transnistria, care se întinde de-a lungul malului de est al Nistrului, precum și părți ale malului de vest.
De asemenea, susțin că există buzunare de pământ încă controlate de Moldova, inclusiv satul Varneta locuit de domnul Nikitenko.
Transnistria nu este recunoscută la nivel internațional – nici măcar de Rusia. Dar Rusia ține acolo 1.500 de soldați, atât pentru a menține pacea, cât și pentru a păzi un uriaș depozit de muniție din epoca sovietică.
Dacă forțele ruse avansează la granițele Moldovei, unii moldoveni se tem că Rusia va recunoaște în curând fie Transnistria, așa cum a procedat cu autoproclamatele republici separatiste ale Ucrainei – oferind Moscovei un pretext similar pentru a o ocupa în mod oficial – și poate chiar mai târziu o va absorbi în fie. Ucraina pro-rusă sau Rusia însăși.
Săgețile de pe harta Ucrainei afișate pe un ecran TV instrucțiuni Despre invazia rusă de marți trecută de către președintele Belarus, Alexander G. Lukașenko, acesta a indicat că forțele ruse din Ucraina plănuiesc să intre în Transnistria după capturarea Odesei. Ambasadorul Belarusului în Moldova și-a cerut ulterior scuze pentru harta lui Lukașenko, susținând că a fost o greșeală.
Doi oficiali moldoveni, vorbind sub condiția anonimatului, au spus că înalți oficiali din cadrul guvernului moldovenesc au discutat în mod confidențial temerile că Rusia ar putea ocupa în totalitate Republica Moldova.
„Oamenii sunt speriați, literalmente speriați”, a spus Alexandru Flinci, analist și fost viceprim-ministru al Republicii Moldova, care a supravegheat eforturile de reintegrare a Transnistriei. „Mulți se gândesc să emigreze înainte de a deveni ei înșiși refugiați”.
Niciun european nu se poate simți în siguranță astăzi, mai ales după ce Putin și-a instruit armata să echipeze arsenalul nuclear al Rusiei, a spus domnul Flinci.
„Dar dintre toate ţările, cu excepţia agresorilor înşişi, Moldova este cea mai aproape de acţiune militară”, a adăugat domnul Flinci.
Deși mică și săracă, Moldova a fost istoric un pionier în dinamica puterii din Europa de Est. În puțin peste două secole, țara a făcut parte din Imperiul Otoman, Imperiul Rus, Regatul României și Uniunea Sovietică.
De-a lungul Nistrului, această istorie complexă, combinată cu natura combustibilă a momentului prezent, a stârnit așteptări cu privire la o viitoare schimbare a puterii.
Râul Nistru ar putea deveni acum granița dintre Rusia și Occident, a spus Serghei Shirokov, un analist politic din Transnistria și fost oficial transnistrean. „Va fi acea graniță o perdea de fier?” întrebă domnul Shirokov. „Sau va fi o graniță flexibilă?”
Josep Borrell Fontel, principalul diplomat al Uniunii Europene, a vizitat Moldova miercurea trecută într-o manifestare de sprijin, în timp ce secretarul de stat al SUA Anthony J. Blinken duminica.
„Susținem ferm integritatea teritorială a Republicii Moldova”, a declarat domnul Blinken la o conferință de presă comună cu președintele Republicii Moldova, Maya Sandu.
Pe termen scurt, unii au speculat că fie forțele transnistrene, fie forțele ruse din Transnistria s-ar putea arunca ei înșiși în luptă, pentru a ajuta campania rusă din sud-vestul Ucrainei. O agenție de presă condusă de autoritățile transnistrene a declarat, vineri seară, că o rachetă a lovit o cale ferată ucraineană în apropierea Transnistriei, evidențiind pericolul proliferării militare. Un canal TV condus de Ministerul ucrainean al Apărării a susținut duminică că cele mai recente atacuri rusești asupra unui aeroport ucrainean au fost lansate din Transnistria. Atât Guvernul Republicii Moldova, cât și autoritățile transnistrene au negat acest raport.
Duminică dimineață, oficialii moldoveni și diplomații străini au declarat că nu există nicio dovadă că conducerea transnistreană ar încerca să se implice în lupte. Doamna Sandu, președintele Republicii Moldova, a declarat duminică că invazia rusă a făcut ca țara să se simtă nesigură. Dar ea și alți oficiali moldoveni au încercat să evite amplificarea tensiunilor. La alegerile parlamentare de anul trecut, aproximativ o treime din populația Republicii Moldova a votat pentru partidele pro-ruse.
Într-un interviu, prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavriliţă, a declarat că guvernul său se confruntă cu provocări mai presante – cum ar fi afluxul brusc de peste 230.000 de refugiaţi. În Chișinău, capitala Moldovei, aproape nu există paturi de hotel gratuite, iar mulți refugiați sunt cazați în tabere improvizate și în casele locuitorilor moldoveni obișnuiți.
„Suntem o țară neutră, am funcționat întotdeauna prin prisma neutralității și ne așteptăm pe deplin să facă acest lucru”, a spus doamna Gavriletta. „Nu vedem un pericol iminent” ca Transnistria să se alăture războiului, a adăugat ea. „Aceasta este, deocamdată, o întrebare ipotetică.”
Liderul Transnistriei, Vadim Krasnoselsky, a refuzat să acorde un interviu; Şeful Departamentului de Externe al Transnistriei, Vitaly Ignatieff, a refuzat să comenteze atunci când a fost contactat telefonic; Autoritățile transnistrene au refuzat, de asemenea, să elibereze permise de intrare pentru The New York Times.
Cu toate acestea, în ultimele declarații publice, conducerea transnistreană a încercat să minimizeze orice tensiuni.
Orice raportare despre atacul transnistrean a fost o „minciuna nerusinata”. Domnul Krasnoselsky a declarat într-o declarație duminică după-amiază. El a adăugat că Transnistria „nu reprezintă o ameninţare militară şi nu pune la cale planuri de natură agresivă”. „Suntem concentrați pe asigurarea păcii”.
Exercițiile militare recente ale forțelor de securitate transnistrene au fost defensive, indicând, de asemenea, că acestea nu se antrenează pentru o campanie în Ucraina, a spus domnul Flinchy, citând declarații recente ale oficialilor transnistreni.
Pe măsură ce Transnistria căuta independența față de Moldova, cei doi au stabilit o relație funcțională, deși precară.
Transnistria are propriul ei steag, complet cu un ciocan și seceră în stil sovietic, și moneda temporară constând parțial din monede de plastic care amintesc de table. La nivel local, comunitățile moldovenești și transnistrene sunt adesea interconectate, iar populația transnistreană folosește adesea băncile și centrele medicale din orașele controlate de Republica Moldova.
La școala din satul domnului Nikitenko, aproximativ o treime dintre elevi sunt din municipiul vecin Transnistria. Domnul Nikitenko a spus că în timpul căderii recente de ninsoare, domnul Nikitenko a împărțit pluguri de zăpadă cu acea municipalitate învecinată, iar pompierii din ambele orașe și-au unit forțele pentru a stinge recentul incendiu de gunoi.
Orice perturbare a status quo-ului ar perturba comerțul și aprovizionarea cu alimente în Transnistria, dintre care o mare parte este dependentă de Moldova, Ucraina și Uniunea Europeană. De asemenea, ar putea pune în pericol unul dintre principalele fluxuri de venituri ale Transnistriei – taxele pe care le percepe din Moldova pentru energia electrică pe care Transnistria o furnizează Chișinăului.
Transnistrenii care s-au aliniat pentru a retrage banii la Varneta au arătat puțin entuziasm pentru un nou conflict armat.
„Vreau ca Transnistria să fie independentă”, a spus Anastasia Sekritariova, o casnică de 31 de ani care stă la coadă. Dar ceea ce a făcut Putin a înrăutățit totul.
Inima doamnei Sekritaryova s-a scufundat la gândul că gemenii ei de 3 ani au fost crescuți pentru a lupta într-un „război fără scop”, a spus ea. Scretaryova a adăugat că prietenii ei, care sunt înrolați în forțele locale conduse de ruși, nu prea au dorința de a lupta mai mult. „Vor doar să trăiască în pace”.
În cele din urmă, însă, transnistrenii nu vor avea nimic de spus în ceea ce se întâmplă aici, a spus domnul Shirokov, fost analist și oficial transnistrean.
„Continentul Eurasiei este în curs de remodelare”, a spus domnul Shirokov. „Dacă Rusia este singura care ne remodelează viitorul, sau atât Rusia, cât și America, nu știm. Dar ceea ce este clar este că nu va fi în mâinile noastre să influențăm lucrurile”.
Un oficial al Republicii Moldova a spus că, indiferent de ce se întâmplă în Ucraina, Rusia s-ar putea încă strădui să mențină status quo-ul în Transnistria. Oficialul a adăugat că Transnistria, care rămâne parte a Moldovei, poate fi mai benefică Rusiei, deoarece va continua să complice orice aspirație de integrare a Moldovei cu Occidentul.
Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Nico Popescu, a spus că orice s-ar întâmpla cu Transnistria, războiul din Ucraina va declanșa o serie de provocări pentru Moldova.
Dl Popescu a spus că conflictul a devastat deja rutele comerciale de est ale Moldovei și ia prezentat o criză a refugiaților care va seca și mai mult țările dezvoltate.
Pe termen lung, acest lucru va duce la proliferarea armelor în toată Europa de Est, ajutând rețelele criminale organizate și subminând încrederea investitorilor, în timp ce costul reconstrucției va atrage și bani internaționali.
„Războiul va duce la cel puțin un deceniu pierdut”, a spus dl Popescu. „Nu numai în Moldova, ci în toată regiunea”.
Dar în biroul domnului Nikitenko, primarul satului, până și ideea unei Moldove independente era prea optimistă.
Domnul Nikitenko încă speră că rușii se vor opri la Nistru.
Dar îi era teamă să nu se întoarcă spre vest, spre râul Prut, la granița de vest a Moldovei cu România.
„Nu poți exclude”, a spus domnul Nikitenko, încă zgâiindu-se cu stiloul. „Dacă Putin vrea să restabilească Uniunea Sovietică, va merge la Prut”.
Contribuie la raportare Irina Persion În Varneta, Moldova, Benjamin Novak la Budapesta şi Lara Jax În Chișinău, Moldova.
„Organizator. Scriitor general. Prieten al animalelor de pretutindeni. Specialist în cultură pop. Expert în internet amator. Explorator.”