Milioane de europeni se privează de bunuri de bază, cum ar fi îngrijirea medicală și alimente, din motive financiare, au anunțat miercuri (6 septembrie) rezultatele unui nou sondaj publicat de Ipsos și organizația caritabilă franceză Secours Populaire.
Citiți articolul original în franceză Aici.
Aproape unul din trei europeni (29%) spun că trăiesc în condiții riscante, în ciuda condițiilor anuale. Inflația în zona euro este în scădere la 5,5% de la 6,1% în urmă cu șase luni, potrivit celui mai recent sondaj Secours Populaire și Ipsos.
„În toată Europa, situația este foarte îngrijorătoare, chiar dacă inflația încetinește în 2023. Dezavantajul pare larg răspândit în rândul clasei de mijloc”, se arată în comunicatul de presă.
Participanții provin din 10 țări europene: Franța, Grecia, Moldova, Regatul Unit, Portugalia, România, Serbia, Italia, Polonia și Germania.
Sondajul adaugă că mai mult de unul din doi europeni (51%) din aceste țări s-au găsit lipsiți de sănătate, căldură și/sau hrană în ultimele șase luni.
Când vine vorba de sănătate, mai mult de o treime dintre europeni spun că nu au primit îngrijiri medicale pentru că nu și-au putut permite sau pentru că încercau să economisească bani.
„Problema de sănătate este similară cu cea alimentară: oamenii renunță la ceea ce este esențial, iar acesta este un indicator foarte îngrijorător”, a avertizat Sebastian Thulow, secretarul național al Organizației pentru Ajutorarea Poporului, într-un interviu pentru EURACTIV.
Totuși, cifra accesului la asistență medicală variază de la țară la țară: 41% dintre români, sârbi și polonezi sunt îngrijorați, față de 22% dintre britanici și 21% dintre germani. Franța și Italia (37%) și Grecia și Portugalia (36%) au procente similare.
Copiii sunt, de asemenea, afectați, deoarece 36% dintre părinți nu pot satisface nevoile de bază, cum ar fi hrana, taxele școlare, asistența medicală sau îmbrăcămintea.
Grecia si Moldova
Tholot, de la Ajutorul Poporului, a spus că, deși problemele legate de insecuritate afectează toate țările incluse în studiu, indiferent de avere sau de produsul intern brut, situația este deosebit de îngrijorătoare în Grecia și în Moldova, țară candidată la aderarea la UE.
Aproape jumătate dintre greci și moldoveni simt că trăiesc în circumstanțe financiare și materiale deosebit de îngrijorătoare.
Pentru a le satisface nevoile, 60% dintre greci și 70% dintre moldoveni se bazează pe prieteni și familie pentru a le împrumuta sau a le da bani.
În plus, 75% dintre greci și 67% dintre moldoveni și-au redus călătoriile pentru a economisi costurile de transport.
„Înainte de războiul din Ucraina, nivelul de trai în Moldova era deja foarte scăzut”, a spus Tholot.
El a adăugat: „În ceea ce privește Grecia, criza din 2008 a avut un impact major asupra economiei sale”.
Un posibil plan de acțiune pentru Uniunea Europeană?
Franța se numără, de asemenea, printre țările afectate de valul de incertitudine care matură în prezent Europa.
Potrivit sondajului, 58% dintre francezi se tem să cadă în sărăcie pe termen scurt, iar 45% dintre ei le este greu să plătească pentru unele proceduri medicale.
Ca răspuns la situația din ce în ce mai mare, ministrul francez al Solidarității și Familiei, Aurore Bergé, a anunțat marți (5 septembrie) o finanțare de 156 de milioane de euro pentru organizațiile caritabile de ajutor alimentar.
„Inflația afectează în principal familiile cele mai vulnerabile și cu venituri mici, studenții, persoanele în vârstă și copiii noștri”, a spus Bergey într-un comunicat de presă. Ea a adăugat: „Suntem alături de ei pentru a lupta împotriva fragilității și pentru a sprijini asociațiile care îi ajută zilnic”.
Cu toate acestea, potrivit lui Tolot, responsabilitatea politică este atât „națională”, cât și „europeană”.
Ca atare, organizația de caritate People’s Relief a spus că ar dori să vadă schițele unui plan de acțiune al UE similar cu Planul de acțiune al UE. Programul REACT-UE în valoare de 47,5 miliarde EUR Pentru a face față prejudiciului social și economic cauzat de epidemie.
Organizația pentru Ajutorarea Poporului a adăugat: „Avem nevoie de un răspuns politic puternic din partea Uniunii Europene”.
Deși rezultatele generale nu sunt foarte optimiste, studiul se încheie cu un semn de speranță: în ciuda dificultăților, 76% dintre europeni sunt dispuși să participe personal la ajutorul celor mai dezavantajate grupuri.
[Edited by Giedrė Peseckytė/Nathalie Weatherald]
Citiți mai multe cu EURACTIV
„Organizator. Scriitor general. Prieten al animalelor de pretutindeni. Specialist în cultură pop. Expert în internet amator. Explorator.”