Pe fondul sprijinului politic și militar activ și necondiționat pentru Ucraina, vestea recentă despre refuzul unor țări europene de a importa și redirecționa cereale ucrainene a surprins mulți observatori, care se așteptau la o cooperare sporită pe toate platformele posibile. Evident, această problemă are motive economice și politice, iar dacă nu se rezolvă acum, poate deveni sistemică.
Pe tot parcursul anului 2022, aprovizionarea cu cereale și produse agricole din Ucraina va deveni principala problemă pentru sustenabilitatea economică a Kievului în rezistența agresiunii ruse, precum și o problemă importantă din punct de vedere geopolitic. Procesul lung de a conveni asupra unei piste maritime pentru cereale Încălcarea suplimentară de către Rusia a obligațiilor sale a forțat Ucraina să-și reorienteze exporturile și să acorde prioritate transportului terestru de cereale. Astfel, s-au schimbat și primele 10 țări de destinație pentru transporturile de cereale din Ucraina. În timp ce în 2021 doar 30% din țările europene erau, în 2022, Conform bazei de date Comtrade a Națiunilor Unite7 dintre primele 10 țări importatoare au fost europene. Țări precum Indonezia, Iran, Pakistan, Maroc și Tunisia au coborât din primele 10, în timp ce China (fost cel mai mare importator) și Egipt (al doilea ca mărime în 2021) au redus semnificativ oferta.
Exporturile din Ucraina au crescut astronomic către toate țările din regiune; În România, de exemplu, aceste cifre au crescut de la 2 milioane de dolari la aproape 1,3 miliarde de dolari anul trecut.
În consecință, piețele de cereale din România, Polonia, Ungaria și Slovacia au suferit și ele schimbări dramatice. Exporturile din Ucraina au crescut astronomic către toate țările din regiune; În România, de exemplu, aceste cifre au crescut de la 2 milioane de dolari la aproape 1,3 miliarde de dolari anul trecut. Polonia (de la 14 milioane dolari la 646 milioane dolari), Ungaria (de la 8 milioane dolari la 401 milioane dolari) și Slovacia (de la zero la 116 miliarde dolari) au înregistrat o creștere similară. Deoarece cerealele ucrainene își ocupau propriile grânare (în unele cazuri, fermierii locali nu și-au putut folosi grânarele din cauza exporturilor ucrainene), aceste țări au încetat să livreze cereale din Ucraina și să tranziteze teritoriul lor.
Într-un fel, faptul că criza a fost cauzată de refuzul redirecționării cerealelor către Africa a fost menționat mult mai rar în declarațiile acestor țări. În același timp, nu trebuie ignorat faptul că țările europene au continuat să câștige bani pe transporturile ucrainene – uriașe, mai ieftine și de calitate superioară – și erau în general în excedente în comerțul exterior. De aceea este clar că în acest caz avem o problemă nu numai cu aspectele economice ale interacțiunii binare și de masă, ci și cu cea politică.
Țări sub presiune electorală
În ciuda pozițiilor comune și a avertismentelor generale exprimate, țările care au blocat cerealele ucrainene își urmăresc propriile interese.
Politica sceptică a guvernului ucrainean a lui Orbán, în special, este stabilă în toate manifestările sale. Această nouă decizie a Ungariei a fost doar o continuare a drumului precedent, dar într-o dimensiune de export.
Pentru conducerea poloneză și partidul de guvernământ Lege și Justiție, problema realegerii a devenit urgentă – alegerile parlamentare se apropie, așa că este nevoie de extinderea și consolidarea electoratului lor. Fermierii reprezintă o mare parte a electoratului lor, așa că jocul în interesele lor este un pas logic, chiar dacă principalele probleme nu sunt doar și nu din cauza cerealelor ucrainene, ci și a lipsei unor mecanisme adecvate de redistribuire a acestora.
Autoritățile slovace se află într-o situație similară. Alegerile anticipate au fost convocate prin decizia coaliției din 30 septembrie, iar astfel de declarații bruște și schimbări în pozițiile guvernamentale pot fi, de asemenea, văzute ca parte a cursului deschis de curte ale alegătorilor.
În România și Bulgaria, situația a fost agravată de protestele fermierilor. Deși importul de cereale ucrainene a fost profitabil din punct de vedere economic la nivel de stat, a fost dificil pentru fermele private mici și mijlocii să concureze cu produsele ucrainene. Încă o dată, autoritățile celor două țări au profitat de această situație în propriile lor interese politice.
Ce se poate face cu haosul rezultat?
În primul rând, trebuie create condiții de tranzit favorabile: un mecanism de control concret care să împiedice „așezarea” produselor ucrainene în Europa și să le promoveze în continuare (de exemplu, pe piețele din Africa). În acest fel, se va evita sarcini inutile asupra fermierilor și infrastructurii țărilor din Europa Centrală. Primii pași în această direcție sunt deja făcuți: Ucraina plănuiește să interzică, pentru o perioadăExport de cereale către companii care le vor descărca în Polonia.
Al doilea aspect important este sprijinul fermierilor locali. Este o glumă binecunoscută că UE este un mecanism de sprijin colectiv pentru fermierii francezi, dar revizuirea sistemului de subvenții, cu un accent mai mare pe țările din Europa Centrală, este de mult așteptată. Prin restrângerea exporturilor ucrainene, guvernele Poloniei, Slovaciei, Ungariei, Bulgariei și României nu ridică doar problema sprijinului financiar suplimentar, ci și o dezbatere atât de necesară, care nu poate decât să se intensifice pe măsură ce Ucraina se apropie de aderarea la UE.
Ceea ce ne duce la al treilea punct – testarea de impact în agricultură. De fapt, acestea au fost condițiile pe care Uniunea Europeană le-a impus exporturilor ucrainene încă din primăvara trecută ipso facto Situația fermierilor ucraineni la granițele pieței unice a UE. Cereale ucrainene au ajuns în Europa fără nicio restricție. Astfel, aproape am reprodus o aproximare a ceea ce se va întâmpla la momentul aderării depline a Ucrainei la Uniunea Europeană. În consecință, am văzut deja reacțiile altor țări din regiune și acum ne putem pregăti mai eficient pentru astfel de cazuri în viitor.
În general, este clar că interzicerea importului de cereale ucrainene vizează nu atât protejarea fermierilor, cât obținerea de subvenții de la Bruxelles în ajunul alegerilor.
Al patrulea punct, care este și o oportunitate pentru Ucraina, este o apropiere instituțională mai strânsă de Bruxelles. Comportamentul țărilor din Europa Centrală de a-și impune propriile restricții și de a împiedica intrarea produselor ucrainene pe piața comună a UE este o încălcare a politicii externe și a reglementărilor comerciale ale UE, deoarece acțiunile unilaterale sunt inacceptabile într-un astfel de sistem unificat.
În general, este clar că interzicerea importului de cereale ucrainene vizează nu atât protejarea fermierilor, cât obținerea de subvenții de la Bruxelles în ajunul alegerilor. Conducerea UE este gata să facă concesii – Decizia Bruxelles-ului de a deschide fonduri de criză Sprijinul pentru fermierii afectați a fost o asigurare pentru țările din Europa Centrală. Dar, în toate cazurile, interesul politic a avut prioritate față de securitatea internațională și motivele economice.
Pentru economia și diplomația Ucrainei, situația exporturilor de cereale a fost un semnal că sprijinul aliat își are limitele, precum și un test de stres pentru modul de răspuns la crizele de cooperare strânsă cu Uniunea Europeană. Fără îndoială, astfel de restricții și contradicții vor apărea în timpul negocierilor privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, așa că autoritățile ucrainene și comunitatea diplomatică ar trebui să se pregătească pentru această zi.
Guvernul ucrainean trebuie să tragă singur o lecție despre necesitatea de a-și consolida implicarea în afacerile externe. Securitatea și politica externă sunt priorități clare pentru țară astăzi, dar trebuie avut în vedere că aliații UE își vor proteja interesele în primul rând, în special în sectorul agricol sensibil. Singura opțiune care va păstra piețele și relațiile normale cu partenerii sunt compromisurile și concesiile reciproce. Numai în acest fel haosul poate fi începutul unei noi ordini.
„Organizator. Scriitor general. Prieten al animalelor de pretutindeni. Specialist în cultură pop. Expert în internet amator. Explorator.”