Noi modificări la legea muncii

Luarea în considerare a evoluțiilor de pe piața muncii și a relațiilor dintre angajator și angajat și luarea în considerare a necesității de a îmbunătăți gradul de protecție a angajaților și de a se asigura că sunt create condiții pentru dezvoltarea mediului de afaceri pe baza unui proces echitabil. concurență, asigurând totodată nivelul de protecție pentru angajați, la 5 octombrie 2021 în Monitorul Oficial Rezoluția de urgență nr. 117/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Dreptul muncii.

Această lege de urgență aduce modificări precum:

• Definirea conceptului de „muncă gri”.

• Pedepsirea angajatorilor care practică acest fenomen.

• compensarea pentru orele suplimentare plătite pentru orele suplimentare în următoarele 90 de zile de performanță;

• Pedepsirea angajatorilor care întârzie plata salariilor cu mai mult de o lună de la data plății salariului.

1. „Afaceri gri” – Afaceri neanunțate

În contextul evoluțiilor economice actuale, a fost identificat fenomenul cunoscut sub numele de muncă gri – un concept definit ca conceptul legal al muncii nedeclarate.

„Munca gri” sau munca nedivulgată, așa cum spune legiuitorul, este acordarea unui salariu net peste salariul specificat și indicat în statul de plată și în declarația lunară a obligațiilor de plată a contribuțiilor de asigurări sociale, impozitului pe venit și evidențelor personale asigurate, transmise către autoritățile fiscale.

Prin definirea și introducerea acestui concept în dreptul muncii, se creează baza legală pentru penalizarea angajatorilor care practică acest fenomen.

Munca nedeclarată afectează atât sistemul fiscal prin săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, suma impozabilă (declarată de angajator) mai mică decât suma pe care o primește efectiv angajatul și drepturile angajaților în ceea ce privește contribuțiile sociale, care vor fi plătite pe baza contabilă inferioară celei reale.

READ  NN și MedLife formează un parteneriat strategic care vizează clienții corporativi

Legiuitorul a introdus și o sancțiune pentru acest act angajatorilor – o amendă de la 8.000 la 10.000 de lei pentru fiecare angajat identificat în acest caz, fără a depăși valoarea cumulată de 100.000 de lei.

2. Compensația pentru orele suplimentare

Deoarece această organizație a fost reglementată până la apariția noilor modificări, orele suplimentare pot fi compensate prin ore suplimentare plătite în 60 de zile calendaristice după ore suplimentare.

Prin Decretul nr. 117/2021, durata a fost modificată și extinsă la 90 de zile calendaristice, pentru a facilita relațiile de muncă prin crearea posibilității de compensare a orelor suplimentare cu timp liber adecvat într-o perioadă mai lungă de timp și asigurarea activității de angajatori în condiții bune.

În esență, orele suplimentare ale angajatului trebuie acum compensate prin oferirea de ore plătite, în termen de 90 de zile calendaristice de la angajare.

3. Pedepsirea angajatorilor care au întârziat mai mult de o lună la plata salariilor

Conform Codului muncii, salariul se plătește în numerar cel puțin o dată pe lună, la data specificată în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentele interne, după caz.

Prin Decretul nr. 117/2021, încălcarea de către angajator a acestei obligații de plată a salariului prin întârzierea cu mai mult de o lună de la data scadenței plății salariului se pedepsește.

Pedeapsa care intervine este o amendă de la 5.000 la 10.000 de lei pentru fiecare persoană care nu a plătit salariul, cu excepția cazului în care angajatorul se află sub influența Legii nr. 85/2014 privind prevenirea insolvenței și procedurile de insolvență.

Acestea sunt modificările fundamentale introduse de Legea de urgență a Guvernului nr. 117/2021. Este interesant faptul că legiuitorul a așteptat atât de mult timp pentru a reglementa un fenomen care era deja la scară largă în România, dar care a fost exacerbat și mai mult în contextul epidemiei. În orice caz, este o inițiativă pe care o salutăm și care va schimba cu siguranță relația dinamică continuă dintre angajatori și angajați.

READ  Profitul net al BRD România în primul trimestru a scăzut cu 4,6% față de anul precedent

autor: Procurorul Elena Manya, Firma de avocatura Grecu & Partners.

Acesta este conținutul original pe care îl acceptă Greco și Co.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *