O comoară unică de aur descoperită în timpul unei căutări arheologice în apropiere de Oradea

Arheologii de la Muzeul Țării Crișurilor au făcut o descoperire extraordinară în cadrul cercetărilor arheologice din acest an pe drumul care leagă Oradea de autostrada A3, unde Raportat de Agerpres.

La deschiderea unui mormânt antic, o echipă de arheologi a găsit o comoară despre care se crede că datează din jurul anului 4500 î.Hr. și este unică în toată Europa.

Formată din 169 de inele de aur, 800 de mărgele sidef și o brățară de cupru cu spirale multiple, arheologii care au făcut această descoperire spun că este o descoperire incitantă pentru această perioadă, având în vedere că toate piesele de aur găsite în Bazinul Carpaților până la totalul acestei descoperiri este de aproximativ 150 de piese.

„Este o descoperire extraordinară. O astfel de comoară nu se găsește în Europa Centrală și de Est. Este foarte ciudat pentru că aurul tocmai a fost descoperit în perioada neolitică”, a declarat Gabriel Moissa, directorul muzeului.

Se pare că era mormântul unei femei extrem de bogate. Nu știm cine a fost ea aici la Sîntandrei”, (Sfântul Andrei) „Când va fi gata comoara, vom continua cu o prezentare mai detaliată”, a conchis el.

În timp ce o parte din inelele de aur și mărgele sidef au fost prezentate la conferința de presă, întreaga comoară va fi prezentată doar după determinările de timp necesare – folosind metoda C14 și analiza ADN – și cercetări antropologice.

a spus dr. Călin Ghemi Coordonator Situri Arheologice.

Potrivit dr. Klein Gimitch, tezaurul de aur este cea mai importantă descoperire din punct de vedere arheologic și patrimonial, întrucât inventarul Complexului 22 de la Situl VIII este „extrem de bogat pentru perioada Calcolitică”.

READ  Românii fac coadă pentru a cumpăra combustibil pe baza zvonurilor că prețurile vor crește

Cercetările arheologice au fost efectuate de arheologii Muzeului în colaborare cu alte instituții, în perioada 29 martie – 25 iunie, coordonate de arheologul dr. Colin Gimitch (Muzeul Țării Crișurilor), în colaborare cu prof. dr. Love. Molnar Kovacs Zsolt (Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Bab – Bolyai din Cluj-Napoca), Dr. Adrian Ursuțiu (Centrul Arheo UBB – Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Academia Romană, Filiala Cluj-Napoca) și profesorul Florin Sfringo (Universitate). din Oradea).

Astfel, scrie Agerpres, au fost descoperite numeroase monumente aparţinând unor orizonturi culturale şi istorice diferite (neolitic, epoca bronzului, epoca La Tene, aşezări sarmatice, epoca romană, evul mediu, cimitirul secolului al XVIII-lea), rezultatele obţinute au fost de interes deosebit.

Inventarul acestor descoperiri constă în principal din ceramică, materiale osoase și unelte.

maia@romania-insider.com

(Sursa imagine: Pagina de Facebook a Muzeului Rural Krishurilor)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *