Un documentar care scoate în evidență talentul și determinarea unui tânăr inspirator, spune Julian Shea la Londra.
Dacă ți s-ar cere să numești o țară europeană faimoasă pentru moștenirea ei literară, puțini oameni ar alege România – dar pentru un tânăr de 16 ani din China, România nu a fost doar un loc de inspirație, ci un loc care i-a schimbat viața și viețile compatrioților săi. Oamenii pe care i-a întâlnit acolo.
Această poveste puțin probabilă și moștenirea ei remarcabilă au fost transformate într-un documentar Netflix numit The Joys and Sorrows of Young Yuguo, care a avut premiera mondială la Sheffield DocFest din Anglia duminică.
Cu fotografiile sale, poezia, fragmente din blogul său și clipuri de film din cele 80 de zile de studii petrecute în țară, în special în orașul Bacău, filmul arată cum Yin Yuguo s-a cufundat în România, în limba și cultura ei și cum pasionatul outsider i-a pus pe localnici pe gânduri. Spre deosebire de casa lor.
Yugo, care este din Kunming, provincia Yunnan, și-a făcut rapid un nume în România. A fost filmat interpretând opere ale poetului național Mihai Eminescu în public în limba română, spre uimirea localnicilor. A găsit o casă spirituală la mii de kilometri de locul său natal și a primit chiar și cetățenia de onoare.
Dar, în mod tragic, la doar câteva zile după ce a fost fotografiat plimbându-se cu bucurie prin sărbătorile de Ziua Națională, fluturând steagul României, Yugo a murit într-un accident, căzând dintr-un tren oprit în zăpadă.
Filmul arată cum l-a schimbat România – și cum i-a schimbat pe românii pe care i-a întâlnit.
„Am fost foarte trist când am auzit de accidentul lui, dar odată ce am început să cercetez, s-a schimbat într-un sentiment de uimire, descoperind acest personaj uimitor”, spune regizorul Elenka Kalogarianu.
„Dragostea lui de poezie și de oameni a fost foarte rară și a iubit România mai mult decât majoritatea dintre noi, cu siguranță mai mult decât pe mine, până când am descoperit acest nou mod de a-mi privi țara prin ochii lui. Era romantic și eroic.” O figură de sărbătorit.”
La doi ani după moartea lui Yugo și înainte de a începe pandemia, Calogariano a început să lucreze la film, mai întâi contactând Universitatea din Bacău, unde răspunsul a fost imediat.
„A fost atât de multă dragoste și a lăsat o impresie puternică asupra tuturor celor pe care i-a întâlnit – a făcut munca grea pentru noi”, spune ea.
Aduși la viață în film prin scrisul său, realizatorii de film arată cum vede Yugo lumea, dar sprijinul părinților lui a fost cel care a adus cu adevărat proiectul la viață.
„Au vizitat România după moartea lui și au încercat să mențină vie legătura cu acea parte a vieții lui, așa că atunci când au auzit că un regizor român este interesat, au fost foarte entuziasmați”, adaugă ea.
Pandemia a prezentat provocări majore pentru producție, dar realizatorii de film au lucrat pentru a le depăși.
„A fost o curbă mare de învățare”, spune producătorul Mara Adina. „Am putut să ajungem în România și să filmăm, dar în China a trebuit să angajăm o echipă locală și să le urmărim munca pe Zoom, lucrând la ora locală. Cu siguranță am învățat multe.”
„Ca regizor, este foarte greu să nu poți fi prezent fizic, mai ales într-o poveste ca aceasta”, adaugă Kalogariano. „Mi-am dorit foarte mult să fiu în cameră cu ei, dar pandemia a însemnat că o relație în mod normal organică a devenit complet digitală.”
Susținerea Netflix înseamnă că filmul va avea o lansare globală – „Întreaga lume îl poate întâlni pe Yugo”, spune Calogariano – dar, deoarece o mare parte a poveștii este despre interacțiunea umană, este programată să fie difuzată și la Bacău. Ea adaugă: „Depinde dacă părinții lui au copii”. „Vrem să fim împreună într-o singură cameră pentru a-l urmări, așa cum și-a dorit el.”
Accesul liber al regizorilor la efectele sale personale îi conferă lui Yuguo o prezență în film, dar îi pune și o povară de responsabilitate pentru a-l portretiza în mod corespunzător.
„A fost ca un efort arheologic să folosești aceste materiale și amintirile oamenilor pentru a construi o imagine adevărată despre el”, spune Calogariano. „În fiecare zi în care am lucrat la proiect, am simțit că vom fi prieteni grozavi. Sper că filmul le permite altora să simtă această atracție.”
„Tuturor ne place să prezentăm o imagine atunci când întâlnim oameni noi, dar a avea acces la un astfel de material personal înseamnă că am depășit acea parte a Yuguo, ceea ce este foarte neobișnuit”, adaugă Adina.
Părinții lui Yugo au stabilit o bursă de literatură la Universitatea din Bacău, care dorește să construiască legături mai strânse cu instituțiile academice chineze, pe bazele puse de el.
Deși moartea sa subită l-a lăsat să se simtă incomplet, bursa a însemnat că Yuguo le-a permis altora să-și urmeze calea și să-și atingă visele într-un mod care nu a fost niciodată posibil înainte.
Impactul pe care l-a avut România asupra lui Yugo în cei 16 ani ai săi a fost remarcabil, egalat doar cu impactul pe care l-a avut asupra României în cele 80 de zile pe care le-a avut acolo. Filmul arată că uneori acasă nu este locul în care se naște o persoană, ci mai degrabă locul în care este destinat să meargă.
„Ceea ce m-a uimit a fost modul în care a făcut o impresie asupra tuturor celor pe care i-a întâlnit, chiar dacă a fost doar o simplă interacțiune”, spune Adina. „Nu a fost superficial, ci pentru că și-a luat timp să cunoască persoana – i-a făcut pe oameni să se simtă văzuți.
„În timpul pandemiei, toți am devenit atât de deconectați. Arată cum chiar și o conexiune aparent trecătoare poate face diferența, dacă ne facem timp să privim oamenii în mod corespunzător.”
„M-a făcut să mă gândesc la modul în care mă conectez cu oamenii în viața mea de zi cu zi, pentru că asta a făcut Yugo pentru mulți oameni, într-un mod mare.”
Contactați scriitorul la julian@mail.chinadailyuk.com
China Daily
Scene din documentarul Bucuriile și durerile tânărului Yugo îl arată pe Yin Yugo participând la un eveniment de marcare a centenarului unirii României în orașul Alba Iulia.
„Tocmai premiat pe rețelele de socializare. Specialist în produse alimentare. Antreprenor amator. Maven de cultură pop. Explorator subtil fermecător.”