Ramallah (AFP) – O mulțime de bani israelieni au fost vărsați în întreprinderile palestiniene: acesta poate să nu fie cel mai popular aspect al conflictului, dar unii avertizează că este o preocupare tot mai mare pentru economia palestiniană.
Palestinienii din Cisiordania folosesc siclul israelian, dar în afară de aceasta în comun, cele două sisteme financiare sunt semnificativ diferite.
În Israel, la fel ca în multe economii avansate, plățile digitale se confruntă cu o creștere rapidă, înlocuind tranzacțiile care se făceau cu ajutorul facturilor și monedelor.
Dar în Cisiordania, o zonă aflată sub control militar parțial israelian din 1967, banii sunt încă rege.
Taysir Freij, care deține un magazin de feronerie în Ramallah, a declarat pentru AFP că acum trebuie să plătească un comision de 2% pentru depunerea banilor de hârtie, deoarece banca sa este reticentă să o primească.
„Aceasta este o criză … îi simțim efectele”, a declarat Frej pentru AFP.
O mare parte din banii de hârtie sunt aduși de zeci de mii de palestinieni care lucrează în Israel sau în așezările evreiești din Cisiordania și care își primesc salariile în numerar.
Experții și oamenii de afaceri spun că acumularea de valute puternice amenință să înăbușe sistemul financiar palestinian.
Freij era îngrijorat de faptul că cumpărarea de mărfuri din străinătate necesită de obicei transformarea siclului în valute străine, în special dolari sau euro, dar abundența siclului pe piață l-a obligat să accepte rate dureroase nefavorabile.
„Pământ aruncat”
Autoritatea monetară palestiniană, care acționează în calitate de bancă centrală din Cisiordania, a avertizat împotriva acumulării siclului de hârtie, deoarece nu are nicio modalitate de a restitui valută către Israel.
Guvernatorul autorității monetare Firas Melhem a declarat pentru AFP că acumularea de lichidități este o „problemă foarte îngrijorătoare” și a cauzat probleme băncilor și companiilor.
„Dacă problema nu va fi rezolvată rapid, piața palestiniană se va transforma într-o groapă de siclu”, a adăugat el.
Shekelul a fost stabilit ca moneda oficială în Cisiordania și Fâșia Gaza ca urmare a protocoalelor economice cunoscute sub numele de Acordurile de la Paris care au urmat Acordurilor de la Oslo dintre Israel și Autoritatea Palestiniană.
S-au schimbat multe de la acele acorduri din 1994.
Întrucât băncile israeliene se bazează mai mult pe tranzacțiile digitale, nu mai vor să reabsorbă banii fiduciari care se acumulează în Cisiordania, dar nu se răspândesc rapid prin economia israeliană.
Banca Israelului a declarat că securitatea este un alt motiv.
„Afirmăm că transferurile de numerar ne-monitorizate pot fi utilizate în mod abuziv, în special în legătură cu spălarea banilor și finanțarea terorismului, și nu vor fi în conformitate cu standardele internaționale privind interzicerea spălării banilor și a finanțării terorismului”, a declarat banca într-un comunicat către AFP.
Soluții?
Băncile palestiniene au încercat să încurajeze clienții să își ajusteze depozitele în numerar, dar acest lucru riscă să limiteze capitalul disponibil băncilor, reducându-le capacitatea de a acorda împrumuturi.
Criza excesului de lichiditate a stârnit apeluri reînnoite din partea unor experți palestinieni de a abandona siclul, fie în favoarea unei monede palestiniene unice, fie a monedei altei țări, inclusiv dinarul iordanian, care circulă și în Cisiordania.
Autoritatea monetară palestiniană presează, de asemenea, Banca Israelului pentru recuperarea mai multor valute.
Melhem a subliniat însă că și palestinienii trebuie să „țină pasul cu evoluțiile tehnologiilor financiare” și să meargă către mai multe plăți fără numerar.
Personalul Times of Israel a contribuit la acest raport.
„Scriitor lipsit de apologie. Fan extrem de tv. Alcoholaholic. Entuziast freelance de slănină. Aficionat pe Twitter în mod infuriat de umil. Învățător de bere subtil fermecător.”