Patriarhul Daniel, adresându-se clericului Arhiepiscopiei Bucureștilor la începutul acestei săptămâni, a dat exemplul mai multor țări din Europa Centrală și de Est în care există o „reticență față de centrele de îngrijiri paliative pentru că nu contribuie atât de mult la recuperare, ci la reducerea durere sau suferință”. Patriarhul a remarcat că o abordare similară poate fi observată în România.
Luând cuvântul la Palatul Patriarhal în a doua zi a Conferinței pastorale misionare a întregului cleric din Arhiepiscopia Bucureștilor, Patriarhul României a explicat că această atitudine generală față de îngrijirea paliativă se bazează pe înstrăinarea față de viziunea creștină a omului ca purtător. chipul lui Dumnezeu.
Patriarhul României a remarcat că, deși „statul nu acordă prioritate îngrijirii celor care se află în stare terminală sau care suferă de boli oncologice”, confesiunile creștine și-au asumat acest rol.
„Puteți vedea aici diferența de opinii cu privire la valoarea unei persoane. Dacă o persoană este doar un producător de bunuri materiale de importanță economică, atunci este în regulă. Dar atunci când o persoană încetează să fie activă și nu mai produce valori materiale, el este de mai puţină valoare.Patriarhul a spus la 30 mai. ): „Cei care se apropiau de sfârşitul vieţii au primit puţin ajutor”.
Indiferent de contribuția la viața fizică și socială a unei persoane, pentru creștini, „o persoană este respectată pentru demnitatea chipului lui Dumnezeu. Deci îngrijirea paliativă înseamnă demnitate umană, indiferent de eficacitatea sau eficiența sa materială”.
„Prin urmare, ei sunt îngrijiți cu respect, tratați și durerea lor alinată, dar mai presus de toate, acest ajutor sau îngrijire spirituală este acordată prin rugăciune, ungere sfântă, imnuri spirituale și cărți de rugăciuni. Adică nu numai cele biologice. se ține cont de trup, dar și de suflet”, a subliniat Patriarhul României.
Patriarhul a explicat că două viziuni despre om se cristalizează din ce în ce mai mult: una îl reduce pe om la existență biologică și totul se termină la mormânt, iar cealaltă îl vede pe om creat după chipul Dumnezeului cel veșnic viu, așa cum a chemat la viața veșnică.
Patriarhul Daniel a mai afirmat că moartea este un accident și nu o stare naturală a trupului și că noi, creștinii, privim către un viitor dincolo de mormânt: „Învierea universală este vindecarea completă a omului, sufletului și trupului, într-un mod de existență fără moarte.”
„Biserica vede omul ca o valoare eternă, nu o valoare finită, nici o valoare condiționată de producția materială, ci doar o importanță materială în societate. Această percepție adevărată a Bisericii este exprimată și în ultimul articol al Crezului: Aștept cu nerăbdare să învierea morților și viața lumii viitoare”, a adăugat el Patriarhul Daniel.
În veacul ce va veni, „nu va mai fi moarte și nici soarele, nici luna nu vor lumina noua cetate a Ierusalimului, pentru că Domnul va lumina cetatea.” Patriarhul a subliniat că prezența lui Hristos, cu harul, luminează umanitatea înviată din morți.
„Aici constă marea diferență dintre cei care cred în Dumnezeu și înviere și cei care consideră viața ca o simplă existență pământească”.
În a doua zi, o conferință a clerului din Arhiepiscopia Bucureștilor a reunit preoți și pastori din județul Prahova.
Ziua a început cu Sfânta Liturghie oficiată de Episcopul auxiliar patriarhal Varlaam al Ploieților în Catedrala Mare Sf. Spiridon din București și a continuat cu mesajul rostit în plen de Patriarhul Daniel, care este și Arhiepiscopul Bucureștilor.
Au fost prezentate trei rapoarte privind îngrijirea persoanelor vârstnice și proiecte caritabile în acest domeniu.
Sursa: Basilica.ro
„Cititor lipsit de apologie. Maven de socializare. Iubitor de bere. Fanatic al mâncării. Avocat pentru zombi. Aficionat cu bacon. Practician web.”