PIB România T1 2024 – Focus pe economie

România: PIB-ul revenit în primul trimestru

PIB-ul a revenit din nou în primul trimestru, crescând cu 0,4% pe o bază trimestrială ajustată sezonier, mai mare decât contracția de 0,6% înregistrată în trimestrul al patrulea al anului trecut, dar ușor sub estimarea inițială de 0,5%. Pe o bază anuală, creșterea economică a crescut la 1,6% în primul trimestru, comparativ cu creșterea din perioada anterioară de 1,1%.

Îmbunătățirea a fost determinată în principal de cererea externă: exporturile de bunuri și servicii au revenit, crescând cu o 3,3% t/t ajustată sezonier în T1 (T4 2023: -0,8% t/t), cea mai bună citire din T3 2020 2022. importurile de bunuri și servicii au crescut la 3,5% în primul trimestru (T4 2023: +1,7% trimestrial).

Privind pe frontul intern, cheltuielile gospodăriilor s-au contractat cu 0,6% în primul trimestru (T4 2023: +2,8% t-o-t), înregistrând cel mai rău rezultat din T1 2023. Mai mult, investițiile fixe au scăzut la cel mai mare ritm de acum mai bine de doi ani, a scăzut cu 1,9% în primul trimestru (T4 2023: +4,4% ToT). Cheltuielile guvernamentale s-au contractat cu o rată mai moderată de 0,1% în primul trimestru (T4 2023: -1,2% t-o-t).

Experții se așteaptă ca creșterea PIB-ului să câștige mai mult impuls în al doilea trimestru, iar datele timpurii susțin această predicție: în perioada aprilie-mai, sentimentul economic a fost în medie peste nivelurile din primul trimestru. Economia este gata să-și mențină impulsul în a doua jumătate, deoarece inflația mai scăzută susține cererea internă.

Dorina Elasco, analist la Erste Bank, a comentat prognoza, spunând:

„Pentru acest an, vedem o creștere ușoară a PIB-ului în comparație cu 2023 […] Consumul privat ar trebui să fie susținut de efectele întârziate ale creșterilor puternice ale salariilor reale, pe fondul încetinirii inflației și al creșterii salariului minim în iulie. [a] Pensiile publice și cheltuielile guvernamentale sunt programate să crească în toamnă. Investițiile ar trebui să continue să susțină creșterea, deși într-un ritm mai lent comparativ cu 2023, datorită intrărilor de fonduri UE.

READ  România este responsabilă pentru 3,5% din dioxidul de carbon produs în Uniunea Europeană în trimestrul trei al anului 2022.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *