Un nou raport OMS/Europa concluzionează că România are o rată dezastruos de mare a cheltuielilor cu sănătatea în comparație cu alte țări din UE. Raportul arată că în 2015, 1 din 8 gospodării a efectuat plăți din buzunar care depășeau 40% din capacitatea lor de a plăti pentru îngrijirea sănătății. Cheltuielile catastrofale pentru sănătate înseamnă că familia nu mai poate satisface alte nevoi de bază, cum ar fi hrana, locuința și electricitatea.
Raportul, publicat de Oficiul OMS pentru Finanțarea Sistemelor de Sănătate din Barcelona, este prima analiză cuprinzătoare a protecției financiare – altfel cunoscută sub numele de acces la îngrijiri medicale la prețuri accesibile – din România. Analiza arată că cheltuielile catastrofale pentru sănătate sunt foarte concentrate în rândul celor mai sărace 40% dintre familii și vârstnici. Se plătește în principal prin plăți din buzunar pentru medicamentele în ambulatoriu, urmate de îngrijiri stomatologice și ambulatoriu.
Între 2010 și 2015, rata cheltuielilor catastrofale pentru sănătate a crescut, în special în rândul gospodăriilor sărace. Deși accesul la asistență medicală s-a îmbunătățit în această perioadă, ratele nevoilor nesatisfăcute de îngrijire medicală și de îngrijire dentară în România sunt încă mult peste media UE.
Lacune în acoperire
Reformele introduse în ultimii ani au extins gama de beneficii pentru sănătate oferite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și au crescut nivelurile cheltuielilor publice pentru sănătate.
În ciuda acestor evoluții pozitive, raportul atrage atenția și asupra decalajelor persistente în acoperirea sănătății.
- 12% din populație nu este asigurată și are acces la doar câteva servicii de sănătate finanțate din fonduri publice. Oamenii trebuie să plătească contribuții de asigurări de sănătate pentru a avea acces la beneficiile NHIH, pe care unii oameni cu venituri mici nu și le pot permite.
- Exonerările de taxe de utilizare (coplăți) pentru medicamentele eliberate pe bază de rețetă nu sunt destinate persoanelor cu venituri mici și nu există nicio limită pentru coplăți. Facturarea bugetară și facturarea suplimentară de către furnizorii de servicii medicale reprezintă, de asemenea, o problemă și subminează transparența.
- Accesul la îngrijirea dentară este limitat din cauza constrângerilor bugetare.
Alți factori care contribuie la dificultățile financiare și la nevoile nesatisfăcute includ:
- plăți neoficiale către lucrătorii din domeniul sănătății, medicamente și rechizite, în special în îngrijirea pacienților internați;
- Probleme legate de calitatea serviciilor și infrastructura depășită din spitalele publice; Si
- Lipsa salubrității și a profesioniștilor în zonele rurale.
Faceți accesul la asistență medicală accesibil tuturor
Noul raport identifică o serie de recomandări de politici pentru îmbunătățirea accesului și protecției financiare în România. Aceasta include necesitatea de a:
- asigurarea faptului că toți rezidenții sunt acoperiți de NHIH și primesc același set de beneficii;
- Extinderea scutirilor de la coplăți către familiile cu venituri mici și un plafon bazat pe venit pentru toate coplățile;
- restricționarea capacității furnizorilor de asistență medicală de a percepe oamenilor taxe suplimentare de utilizare prin facturarea soldului și a suplimentării;
- Continuarea îmbunătățirii modului în care Institutul Național de Sănătate achiziționează medicamente, inclusiv medicamente fără prescripție medicală;
- Consolidarea acoperirii și achiziționarea de îngrijiri dentare pentru a satisface nivelurile ridicate de nevoi nesatisfăcute în cele mai sărace gospodării;
- procesarea plăților informale, începând cu o mai bună monitorizare; Si
- Sprijinirea acestor schimbări prin creșterea investițiilor publice în sistemul de sănătate; Cheltuielile publice pentru sănătate rămân scăzute în România comparativ cu majoritatea țărilor UE, la 4,6% din PIB în 2019 față de media UE de 6%.
OMS sprijină țările în trecerea către o acoperire universală a sănătății
Protecția financiară este esențială pentru acoperirea universală a sănătății, care se află în centrul Programului european de acțiune, Cadrul strategic OMS/Europa. Prin Oficiul OMS pentru Finanțarea Sistemelor de Sănătate din Barcelona, OMS/Europa monitorizează protecția financiară în peste 40 de țări.
Protecția financiară este un indicator al Obiectivelor de dezvoltare durabilă și o parte a pilonului european al drepturilor sociale. Biroul OMS din Barcelona oferă asistență tehnică personalizată țărilor pentru a reduce nevoile nesatisfăcute și dificultățile financiare prin identificarea și abordarea lacunelor în acoperire.
„Cititor lipsit de apologie. Maven de socializare. Iubitor de bere. Fanatic al mâncării. Avocat pentru zombi. Aficionat cu bacon. Practician web.”