În inima Europei, între Dunăre și Marea Neagră, două țări se confruntă cu o problemă stringentă: cele mai mari rate de cheltuieli alimentare din Uniunea Europeană. România și Bulgaria, două țări cunoscute pentru moștenirea lor culturală bogată și pentru peisajele naturale uimitoare, fac acum titluri pentru un motiv mai puțin plin de farmec. Începând de astăzi, 14 februarie 2024, românii și bulgarii alocă o parte uluitoare din venitul lor lunar pentru alimente, mai mult decât omologii lor din Uniunea Europeană.
O poveste despre două națiuni
RomâniaO țară cu o istorie complexă precum Munții Carpați, se află în fruntea listei, cheltuind 23,7% din venitul lunar pe alimente. Această cifră, publicată de Eurostat, dă o imagine dură a realității financiare a multor români.
Pe urmele României Bulgaria, o țară care a supraviețuit secolelor de tulburări și transformări. Bulgarii își alocă 18,9% din venitul lunar pentru alimente, care, deși mai mic decât cel din România, este totuși mult mai mare decât media Uniunii Europene.
Furtuna perfectă: scăderea veniturilor și creșterea prețurilor
Motivele din spatele acestor cifre sunt la fel de complexe ca și țările în sine. Analistul economic Adrian Negresco subliniază doi factori principali: scăderea veniturilor și creșterea prețurilor la alimente.
„Românii și bulgarii câștigă mai puțin, dar plătesc și mai mult pentru mâncare”, explică Negrescu. „Este o furtună perfectă care are ca rezultat cheltuirea unei proporții mai mari a veniturilor pentru mâncare.”
Într-adevăr, datele de la Eurostat susțin această afirmație. În 2024, salariul mediu lunar în România este de 1.200 de euro, în timp ce în Bulgaria este de 900 de euro. Comparând acest lucru cu media UE de 2.500 EUR, disparitatea veniturilor devine clară.
Dar nu este vorba doar de venituri. Prețurile alimentelor în ambele țări sunt mai mari decât media UE. Potrivit Numbeo, o bază de date cu date furnizate de utilizatori, costul vieții în România și Bulgaria este cu 50% și, respectiv, cu 55% mai mic decât media UE. Cu toate acestea, prețurile la alimente spun o altă poveste: sunt cu doar 30% și 35% mai mici decât media UE în România și Bulgaria.
Soluție posibilă: Reducerea taxei pe valoarea adăugată la produsele alimentare de bază
Deci, ce se poate face pentru a reduce această povară? Negresco sugerează ca o posibilă soluție reducerea taxei pe valoarea adăugată la produsele alimentare de bază.
„Reducerea TVA-ului la produsele alimentare de bază ar putea ajuta la reducerea prețurilor, reducând astfel proporția din venit cheltuită pentru alimente”, spune el.
Cu toate acestea, nu este un glonț de argint. Plafonul impus de guvern pentru prețurile produselor de bază nu a rezolvat încă problema prețurilor în magazine. În schimb, a dus la creșterea importurilor de alimente, agravând și mai mult problema.
Pe măsură ce românii și bulgarii continuă să navigheze în această provocare financiară, un lucru este clar: soluția necesită o înțelegere atentă a peisajului economic și un angajament de a aborda cauzele fundamentale ale problemei.
Pe de altă parte, aceste două țări rămân o reamintire clară a faptului că costul furnizării de alimente, chiar și într-o Uniune Europeană prosperă, poate fi o povară grea.
„Cititor lipsit de apologie. Maven de socializare. Iubitor de bere. Fanatic al mâncării. Avocat pentru zombi. Aficionat cu bacon. Practician web.”