Președintele României, Klaus Iohannis, și-a anunțat marți candidatura pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg la funcția de secretar general al NATO, promițând – în calitate de lider al unei țări care se învecinează cu războiul cu Ucraina – că va aduce o „reînnoire a perspectivei” într-un moment critic pentru alianță.
În ultimii doi ani, alianța de apărare occidentală s-a confruntat cu un mediu de securitate provocator în fața invaziei Ucrainei de către Rusia.
Premierul olandez în exercițiu, Mark Rutte, este probabil cel mai probabil candidat pentru acest post, dar au existat solicitări ca coaliția să își aleagă următorul președinte dintre unul dintre noii săi membri din partea de est.
Anunțând încercarea sa, Iohannis a spus că crede că NATO are nevoie de o „perspectivă reîmprospătată asupra misiunii sale”.
„Europa de Est are o contribuție valoroasă la discuțiile și deciziile luate în cadrul NATO”, a spus el într-un comunicat.
Publicitate – Derulați pentru a continua
El a adăugat: „Cu o reprezentare echilibrată, puternică și influentă din această regiune, alianța va putea lua cele mai bune decizii în funcție de nevoile și interesele tuturor statelor membre”.
Un succesor al lui Stoltenberg – fostul prim-ministru norvegian care a supravegheat NATO timp de un deceniu – este de așteptat să fie anunțat înainte de un summit din iulie la Washington.
Se crede că Rutte este favoritul pentru a-l înlocui pe Stoltenberg, după ce Statele Unite, Marea Britanie și Germania și-au exprimat sprijinul pentru potențiala sa candidatura.
Publicitate – Derulați pentru a continua
Dar Ungaria a spus că țara sa nu îl va sprijini pe Rutte, care anterior a criticat guvernul ungar.
Rutte se confruntă, de asemenea, cu îndoieli cu privire la eșecul său de a îndeplini obiectivul NATO de cheltuieli pentru apărare în ultimul deceniu.
Prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas și diplomatul de top al Letoniei Krisjanis Karins făcuseră eforturi pentru a fi luate în considerare, dar nominalizările lor par să fi diminuat și nu au fost oficializate.
Publicitate – Derulați pentru a continua
Iohannis, 64 de ani, a spus că România, care a aderat la NATO în 2004, are o „înțelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care se confruntă regiunea noastră, a situației actuale de securitate, rezultată în urma războiului lansat de Rusia împotriva Ucrainei”.
De anul trecut, România găzduiește un centru regional pentru instruirea piloților, inclusiv ucraineni, pentru a pilota avioane de luptă F-16 de fabricație americană, despre care Kievul a spus că țara trebuie să lupte cu invazia rusă.
România găzduiește peste 5.000 de militari străini, cea mai mare forță din orice regiune NATO de Sud-Est.
Publicitate – Derulați pentru a continua
Nicio decizie cu privire la cine va fi următorul secretar general al NATO nu a fost confirmată până când nu se ajunge la un consens asupra unui singur candidat, în conformitate cu regulile NATO.
Iohannis, care este președintele României din 2014 și a gestionat mai multe crize politice în trecut, s-a descris drept „pompierul care a împiedicat prăbușirea României”.
Fostul profesor de fizică, cunoscut drept „german” din cauza originii sale, a folosit puterile limitate ale președinției pentru a sprijini protestatarii anticorupție și a consolida relațiile cu Statele Unite.
Dar criticii spun că liberalii se sustrage dezbaterii și le lipsește carisma.
A fost primar al Sibiului timp de 14 ani, orașul său din Transilvania din centrul României, care a găzduit anterior o mare minoritate germană.
„Cititor lipsit de apologie. Maven de socializare. Iubitor de bere. Fanatic al mâncării. Avocat pentru zombi. Aficionat cu bacon. Practician web.”