Reforme fiscale în România: un pas spre modernizare și echitate

România se află în fruntea reformelor fiscale semnificative, așa cum se subliniază în Legea finanțelor din 2024 și actualizările legislative recente. Aceste reforme fac parte dintr-o mișcare europeană mai largă către modernizarea financiară și corectitudine. Acest articol analizează cele trei tendințe principale ale fiscalității românești:

  • Impunerea unei taxe minime pe vânzări;

  • Tendința către digitalizare; Și

  • Controversa asupra impozitării progresive.

Taxa minimă pe vânzări: o nouă linie de referință pentru contribuțiile de afaceri

Politica fiscală în România a luat o întorsătură îndrăzneață odată cu introducerea unui impozit minim pe vânzări. Această politică vizează companiile care declară profituri sau pierderi minime în ciuda cifrei de afaceri mari, asigurându-se că contribuie cu o sumă substanțială la veniturile statului. Impozitul este un procent din cifra de afaceri a unei companii, stabilește contribuția fiscală minimă și împiedică companiile să se sustragă în totalitate la plata impozitelor. Această strategie are ca scop extinderea bazei de impozitare și reducerea evaziunii fiscale și a stârnit discuții despre impactul acesteia asupra expansiunii afacerilor și strategiilor de investiții.

Legea financiară din 2024 prevede că contribuabilii cu o cifră de afaceri care depășește 50 de milioane de euro în anul precedent trebuie să plătească un impozit minim dacă impozitul pe profit calculat este mai mic decât acest minim.

Rezultatele nu au fost încă împărtășite după declarațiile și încasările de taxe din primul trimestru (mai precis, pentru a vedea dacă impozitul minim pe vânzări a dus la o creștere a veniturilor fiscale și o scădere a evaziunii fiscale). Cu toate acestea, unele companii au raportat presiuni financiare, indicând necesitatea de a face ajustări pentru a echilibra cerințele fiscale cu sustenabilitatea corporativă.

Trebuie adăugată o notă importantă. Conceptul de impozitare minimă a societăților a fost discutat pe larg atât la nivel european, cât și internațional. OCDE a propus o rată minimă globală a impozitului pe profit ca parte a proiectului său BEPS. Această propunere urmărește să se asigure că companiile multinaționale plătesc impozite minime pe profiturile lor, indiferent de locul în care se află sediul sau locul de activitate.

În timp ce impozitul minim pe vânzări din România este unic în Europa (unde sistemele de taxe bazate pe vânzări au fost introduse doar pentru întreprinderile mici, adică în Ungaria, Italia și România), profesioniștii fiscali speră ca aceasta să rămână doar o intervenție pe termen scurt a guvernului român. . guvern, care în contextul erodării impozitelor și al transferului mai amplu al profitului ar trebui înlocuit cu un mecanism fiscal mai transparent și mai practic, bazat pe profit.

Digitalizarea proceselor fiscale: îmbrățișarea progreselor tehnologice

România se confruntă și cu o transformare digitală în administrarea fiscală. Scopul adoptării sistemelor electronice de raportare și plată fiscală a fost simplificarea conformității. Facturile electronice, portalurile electronice și un spațiu virtual privat (un sistem electronic care permite schimbul de documente între contribuabili și administrația fiscală) au revoluționat interacțiunile contribuabililor cu Agenția Națională de Administrare Financiară (ANAF), sporind confortul și reducând costurile administrative.

Dosarul Standard de Audit al Sistemului Fiscal este conceput pentru a alinia România la standardele internaționale prin facilitarea schimbului de informații financiare și contabile și asistarea autorităților în audituri eficiente. Sistemul de factură electronică RO, în special în sectoarele B2G și B2B, este văzut ca fiind crucial în menținerea integrității tranzacțiilor financiare și combaterea fraudei fiscale. Casele de marcat electronice conectate la sistemul informatic al ANAF permit monitorizarea în timp real a vânzărilor, reducând evaziunea fiscală cu amănuntul.

Trecerea către declarațiile fiscale electronice a simplificat procesul de depunere a impozitelor, oferind contribuabililor o experiență mai eficientă. Aceste măsuri de digitalizare ar trebui să întărească sistemul financiar al României odată ce erorile inerente inițiale sunt rezolvate, oferind o interacțiune mai transparentă și mai puțin împovărătoare cu autoritățile fiscale.

Dezbaterea impozitelor progresive: urmărirea justiției fiscale

Dezbaterea privind impozitarea progresivă este o problemă controversată în România. În timp ce legea fiscală din 2024 menține o rată forfetară a impozitului pe venitul global, discuțiile sunt în desfășurare cu privire la introducerea ratelor progresive. Susținătorii susțin că ajustarea cotelor de impozitare în funcție de nivelul veniturilor ar duce la o mai mare echitate fiscală, cei cu venituri mai mari plătind mai mult și cei mai mici plătind mai puțin. Cu toate acestea, oponenții sunt îngrijorați de potențialele efecte negative asupra investițiilor și creșterii economice.

O revenire la un impozit progresiv pe venit pare puțin probabil să obțină beneficiul dorit pentru bugetul de stat al României, iar măsurile de sprijin fiscal sau de stabilizare sunt și mai necesare în această etapă. Schimbarea mecanismului de colectare a impozitelor directe precum impozitul pe venit poate distorsiona deciziile de investiții, iar efortul administrativ de gestionare a sistemului progresiv este semnificativ, mai ales în timpul eforturilor tot mai mari de digitalizare a sistemului fiscal (menționate mai sus). Impactul țintirii unor grupuri specifice din sectorul public va fi minim, iar sectorul privat va avea de suferit, cu costuri mai mari și beneficii reduse pentru buget.

Concluzie: viziunea României pentru un sistem fiscal modern

România implementează reforme fiscale majore, inclusiv o taxă minimă pe vânzări pentru a se asigura că companiile cu cifră de afaceri mare, dar profituri reduse contribuie la veniturile statului și adoptă digitalizarea pentru a simplifica administrarea fiscală.

Taxa minimă pe vânzări ar putea fi o măsură temporară, adoptată ca o corecție corectivă, în lumina armonizării impozitului pe profit și transferul profitului (BEPS) a impozitelor pe profit, cu scopul de a lărgi baza de impozitare și de a reduce evaziunea, în timp ce evoluțiile digitale cum ar fi facturarea electronică și monitorizarea vânzărilor vizează în timp Actual pentru a îmbunătăți eficiența și a combate frauda.

Dezbaterea privind impozitarea progresivă continuă, întrucât argumentele în favoarea echității fiscale sunt însoțite de preocupări cu privire la impactul economic și provocările administrative, în special în timpul tranziției către un sistem fiscal mai digital.

READ  Sondajul Asociației CFA din România relevă previziuni mai pesimiste la sfârșitul lunii aprilie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *