Membrii grupului de extremă dreapta Noua Dreapta flutură steaguri naționale și noi drepte în timpul unui miting la București, iunie 2011. Foto de arhivă: EPA/ROBERT GHEMENT
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis marți că România nu a menținut o interdicție de discriminare atunci când extrema-dreapta homofobă a luat cu asalt o proiecție a unui film LGBT la București în februarie 2013.
Curtea de la Strasbourg a mai statuat că România nu a respectat dreptul la respectarea vieții private și de familie și dreptul la libertatea de întrunire și asociere, toate acestea fiind protejate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Proiecția unui film despre o familie gay a făcut parte din Luna istoriei LGBT. Grupări extremiste au organizat o manifestație de protest lângă Muzeul Țăranului Român.
În ciuda prezenței poliției, aproximativ 45 de protestatari despre care se crede că fac parte din partidul de extremă dreapta No Dripta au luat cu asalt cinematograful și au amenințat telespectatorii cu scandări și insulte anti-gay. La momentul atacului, audiența nu era mai mare de 20.
Membrii Noua Dreapta (Noua Dreapta) au fost responsabili pentru multe incidente de violenta anti-gay in Romania de la infiintarea partidului in 2000. Noua Dreapta obisnuia si ea sa protesteze in fiecare an la parada Bucharest Pride. Ea nu a câștigat niciodată locuri în Parlament.
Ancheta accidentului a fost Închis în octombrie 2014 de către Parchetul Bucureşti, care a calificat atacul drept „schimb de opinii”.
Autoritățile române au oprit și o altă anchetă privind utilizarea simbolurilor fasciste în timpul raidului din august 2017, iar niciunul dintre autori nu a fost pus sub acuzare.
Organizația care acceptă drepturile lesbienelor, gay, bisexualilor, transgenderilor și transgenderilor The Fifth și cinci persoane care au fost prezente la prezentare și-au dus ulterior cazul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Curtea de la Strasbourg a concluzionat că autoritățile de la București „nu au protejat în mod adecvat demnitatea solicitanților individuali… și nu au investigat în mod eficient adevărata natură a abuzului homofob”.
Judecătorii au adăugat în hotărârea lor: „Apoi, autoritățile au discriminat reclamanții pe baza orientării lor sexuale”.
Aceștia au obligat statul român „să plătească 7.500 de euro asociației de solicitanți și 9.750 fiecărui solicitant individual”.
Instanța a spus că cei 3.264 de euro cheltuiți de reclamanți în proces ar trebui acoperiți și de România.
„Tocmai premiat pe rețelele de socializare. Specialist în produse alimentare. Antreprenor amator. Maven de cultură pop. Explorator subtil fermecător.”